Nicolae Doileț a fost reconfirmat în elita mondială a crescătorilor de capre

Un certificat de membru mare numai cît palma, semnat indescifrabil de Chris Lu, președintele International Goat Association – IGA (Asociația Internațională a Crescătorilor de Capre) și o scrisoare oficială cu aceeași semnătură l-au reconfirmat pe Nicolae Doileț, directorul Pieței Onești, ca membru al acestei organizații internaționale, pentru anul 2007. Anul în curs nu este unul oarecare, din șirul altora de pînă acum, ci unul semijubiliar, adică anul în care IGA împlinește 25 de ani.
Scriam, cu ceva timp în urmă, că dacă ai ocazia să-l asculți pe Nicolae Doileț, vorbind despre capre, mare lucru e să nu te îndrăgostești subit de acest domeniu. Puțini oameni am auzit vorbind cu mai multă pasiune despre blîndele animale, pe care Doileț aproape le divinizează. Ai chiar senzația că nimic mai important nu mai este pe lume. De cum s-a decis să se ocupe și de creșterea caprelor, lui Nicolae Doileț nu i-a mai stat nimic în cale. S-a organizat ca la carte, a strîns în jurul lui mai multă lume, a înființat și la Onești o filială a Caprirom – Asociația Națională a Crescătorilor de Capre din România, iar în acest an are ambiția să aducă o reuniune internațională a crescătorilor de capre chiar la Onești. Nu a bătutu nici o zi pasul pe loc pentru noul hobby, s-a întîlnit cu personalități din branșă – profesori din toată lumea și din România, somități în materie, a adunat materiale documentare de peste tot și le-a pus gratuit la dispoziția oricărui crescător de capre. Anul trecut, la Bacău, la o expoziție agricolă, i-a făcut capul calendar fostului ministru Gheorghe Flutur, tot despre caprele lui, dar i-a înmînat și un canet de membru de onoare al Filialei Caprirom din Onești. Dar, poate cea mai mare bucurie a avut-o atunci cînd, într-o fermă de capre din Gutinaș, împreună cu prietenul său, Ghiță Gherasim, a adus o mîndrețe de țap din rasa Saanen, iar acum are deja a doua generație de metiși din încrucișarea cu rasa neaoșă Carpatina, pentru îmbunătățirea acesteia, lucrare la care ne îndeamnă, dealtfel, toată Europa. Și tot cu ceva timp în urmă, constatam, cu o undă de mirare, trebuie să recunosc, că Nicolae Doileț, inginer de meserie, fost sportiv de performanță, este și un meloman incorigibil. Dar, parcă nici nu pare atît de nepotrivită apropierea, dacă ne gîndim că cine iubește animalele iubește și muzica și muzele. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!