„Protectorii” românilor
• Memoria documentelor (10)
Ioan Tudor-TROTUȘANU
• „Valoarea jafurilor otomane (tributuri, «mucarer», bijuterii, grîne, copii, turme de oi, cirezi de vite, herghelii de cai ș.a.) este aproape imposibil de calculat (pentru perioada secolelor XV – XIX)”, declară mulți specialiști, buni cunoscători ai istoriei zbuciumate din spațiul românesc în ultima jumătate de mileniu n împreună cu celelalte două imperii care ne încorsetau teritoriul – austro-ungar și ruso-țarist, pagubele, sub diferite forme, ar atinge valoarea enormă de peste 14.000 de tone de aur!
în prezent sînt susținute teorii absurde și total neștiințifice referitoare la românii dintre Prut și Nistru (aceleași teritorii la care ne-am mai referit) cedate de Imperiul Otoman, în 1812, Imperiului Rus. Se susține – de către o rețea de profitori notorii, care încearcă să permanetizeze separarea de patria-mamă, că ar exista și o limbă moldovenească (de fapt, limba română împănată cu ceva regionalisme). Se asistă chiar și la „un întreg circ al translatorilor”, care se zice că ar traduce din limba moldovenească în limba română! (dar nu au ce traduce, fiind de fapt aceeași limbă), spre uimirea, dar și spre amuzamentul asistenței. Străinii se distrează copios, și au și de ce, urmărind aceste scenarii grotești, demne de niște cauze mai bune. Interesant este că sînt suportate aceste „povești nocive” scornite de funcționari slugarnici de pe timpul lui Stalin și vînturate în ziare și pe la posturi de televiziune de niște pseudosavanți interesați și plătiți foarte bine în ultimul timp de d-l Vladimir Voronin. Așa ceva se întîmplă din cauza inactivității, în această privință, a politicienilor români aflați în funcții de răspundere (ca să nu o numim de-a dreptul „tăcere criminală”), care n-au dat replicile științifice în momentele potrivite, așa cum se cuvenea atunci cînd dușmanii intereselor românești „se agățau ca înnecatul de un pai” spre a justifiuca teritoriul dintre Prut și Nistru, aruncat de imperiul turcesc pe harta celuilalt imperiu (rusesc), adevărată „închisoare” a mai multor popoare, conform aprecierilor presei mondiale.
Unii învîrt teoriile (precum știți dv., cititorii, cine) precum paiul printre dinți. Tot felul de plimbăreți prin România, „specialiști” (numai ei știu în ce domenii) își dau cu părerea fără să-i roage nimeni. Ba, nu mai pot de grija și soarta unor ceangăi, de parcă pînă acum n-ar fi fost tot în aceleași sate și i-au descoperit abia acum în Moldova; sau alții „fac planuri” inutile și mult prea personale despre noi împărțiri teritoriale, neprogramate de statul care ne reprezintă, asta cum că așa le-ar fi cerut „o mînă de locuitori” care ar visa, în mijlocul României, la „un ținut al autonomiei lor”, din cauză ca „așa vor mușchii lor”. Este vorba de nostalgicii fostelor imperii acum dispărute, condamnate pentru totdeauna de istorie.
Politicienii noștri aflați în funcții de răspundere, în loc să le replice, așa cum se cuvine, cu argumente științifice, acestor „specialiști plătiți din bugetul urii”, își permit să întrețină certuri penibile și îndelungate pentru interese care nu sînt ale statului care îi plătește. Vorba aceea: cîinele nu mai poate de furtună și de drum lung, iar proștii de răul altora (care, în plus, mai sînt, aceștia și alții – și majoritari) și „oamenii locului” de mii de ani și cu viață materială și spirituală continuă pe aceste meleaguri de prea multă vreme ca să mai pună preț pe niște vorbe de clacă ale unor interesați și rău-voitori față de pămîntul care îi hrănește, dedîndu-se la tot felul de scenarii în disprețul argumentelor forte ale istoriei și ale normelor bunului simț…re, în plus, mai sînt, aceștia și alții – și majoritari) și „oamenii locului” de mii de ani și cu viață materială și spi
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.