Ascensiuni duhovnicești

Sfintele Taine

* Lucrări și prezențe ale lui Hristos în Biserică și credincioși
* Tainele – mijloacele de transmitere a harului
* Hristos – Unul dintre noi în Treime

pr.prof.dr. Constantin LEONTE

între Biserică și Sfintele Taine (Botez, Mirungere, Euharistie, Mărturisire, Nuntă, Hirotonie și Maslu), Hristos este prezent și lucrător prin Duhul Sfînt numai în Biserică. în același timp, în Biserică, prin Sfintele Taine are loc întîlnirea personală a lui Hristos cu primitorul harului Sfîntului Duh. Actele mîntuitoare ale lui Hristos se prelungesc în noi prin Sfintele Taine și odată cu ele Hristos însuși. „Toate Tainele sunt relații personale cu Hristos în Biserică și o continuă și multiplă dăruire a lui Hristos în Duhul Bisericii, luată ca întreg, ca Trup al Său cu multe mădulare și fiecărui mădular în parte care participă la viața lui Hristos din Biserică și se împărtășește cu una sau mai multe din Tainele Bisericii” (pr. prof. dr. Dumitru Radu).
Sfintele Taine sînt continua deschidere de putere și de har a lui Hristos către noi și de comunicare a Lui cu noi în Biserică; trupul său comunitar – sobornicesc extins peste veacuri și spații. Dacă Hristos ar fi rămas pe pămînt ar fi comunicat prin trupul Său personal cu toți oamenii, Tainele, în sens restrîns, ca mijloace ale împărășirii harului dumnezeiesc, nu ar fi necesare. Dar cum Hristos s-a înălțat întru slavă la cer, Sfintele Taine sînt „prelungirea vizibilă” a Lui și a actelor mîntuitoare săvîrșite de El prin Trupul Său. Hristos, despărțindu-se de lume și luînd ucenicilor săi prezența Sa văzută, le-a lăsat Tainele , ca ei să-L cunoască și să-L aibă cu atît mai sigur în prezența Sa dumnezeiască, pentru ca ei să primească în ele existența și viața Sa nu numai spiritual, ci s-o pipăie și s-o guste chiar, sensibil”. în timpul viețuirii Sale pămîntești, Mîntuitorul a lucrat mîntuirea noastră nu numai prin cuvîntul Său „plin de duh și de viață” (Ioan 6, 63), ci El a comunicat puterea Sa dumnezeiască celor din jurul Său prin însuși Trupul Său. Cu atît mai mult o face aceasta după ânălțare prin Sfintele Taine, cînd bogăția vieții dumnezeiești ni se împărtășește de către Sfîntul Duh prin umanitatea deplin îndumnezeită sau umplută de Duhul lui Hristos cel înviat și slăvit.
Prelungirea aceasta a lui Hristos în Taine, în Biserică și în credincioși își are explicația sa în faptul că umanitatea îndumnezeită și slăvită a lui Hristos este o realitate veșnică: Hristos întru slavă, de-a dreapta Tatălui, rămîne mereu Unul dintre noi în Treime, fapt în care este prezentă și exprimată atît iubirea Tatălui față de Fiul, cît și a Fiului, acum Dumnezeu-Omul înviat și slăvit, față de El, dar și a Fiului și a Tatălui față de noi prin Duhul Sfînt care revarsă prin fiul, Dumnezeu-Omul slăvit, plenitudinea vieții dumnezeiești în Biserică prin Sfintele Taine. „Biserica este mîna lui Hristos, iar Sfintele Taine sunt degetele ei cu care El atinge pe credincioși” (Clement Dillenschneider).
Dacă Biserica este „forma plenară a unirii lui Dumnezeu cu omul prin Hristos în Duhul Sfînt și a oamenilor întreolaltă”, mijloacele concrete ale realizării acestei uniri, la care sînt chemate generațiile succesive ale oamenilor, sînt Sfintele Taine ale Bisericii. Din acestă perspectivă, acestea își dezvăluie caracterul lor comunitar-sobornicesc, precum și finalitatea lor, aceea de a înfăptui comunitatea perihoretică a persoanelor umane cu persoanele Sfintei Treimi și de a extinde viața divină în credincioși. Astfel, prin Taina Botezului se extinde Taina întrupării Cuvîntului, adică se dezvoltă Trupul tainic al lui Hristos, Biserica. „Cuvîntul lui Dumnezeu și Dumnezeu vrea să lucreze pururea și în toți Taina întrupării Sale” (Sf. Atanasie cel Mare). Prin Sfîntul Botez, Biserica primește noi membri. Acești membri sînt oamenii trecuți prin apa Botezului și prin apa spirituală nevăzută a Duhului Sfînt. El poartă imprimată, în ființa lor, lucrarea sacramentală a Botezului. Toți membrii Bisericii sînt născuți sacramental, după asemănarea nașterii lui Hristos. Spune Sf. Teofan al Niceii: „De aceea și noi renaștem în chip suprafiresc din apa aceasta fără unire trupească și fără celelalte fapte ale firii ca fii ai lui Dumnezeu și asemenea chipului Fiului lui Dumnezeu prin fire născut din pîntecele feciorelnic și neprihănit (…) pentru că tot ce ne dă această renaștere și rezidire după chipul lui Dumnezeu o lucrează prezența Sfîntului Duh”.ată cu ele Hristos â

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!