Istoria unei sărbători din inima Bacăului

Lîngă ea se află ruinele unei biserici din Bacău, construită în piatră în secolul XIV. Se spune că aceste vestigii au fost unul dintre motivele pentru care comuniștii nu au demolat-o. Din fața sa, Vasile Alecsandri a rostit proclamația Unirii din anul 1859. S-au adăugat, de-a lungul a peste 150 de ani, episcopi, preoți, personalități politice și culturale care au slujit, s-au închinat ori l-au întîlnit pe Dumnezeu între zidurile sale. Un lăcaș unic și apreciat de toți cei care au cunoscut Bacăul. Este vorba de catedrala „Sfîntul Nicolae” din inima municipiului, care își merită pe deplin hramul pe care-l poartă din anii 1848-1850. în acele vremuri, prin subscripție publică și prin stăruințele căminarului Cristea și a protopopului Ioan Enache Petrovici, a fost ridicată biserica al cărui nume s-a consacrat pînă astăzi „Catedrala Sfîntul Nicolae”. Biserica a fost sfințită la mijlocul veacului al XIX-lea, de către episcopul Veniamin Roset. în anul 1871, a fost ridicat și paraclisul aflat în dreapta bisericii, acolo unde au fost botezați mii de copii, ctitorie a unui credinciosului grec Panait Ianoli. Denumirea de catedrală, este veche de cînd biserica, și nu are nimic a face cu dimensiunile unei catedrale în sensul apusean al cuvîntului. A fost biserica principală a orașului. Avea legături directe cu biserica Sfîntul Nicolae din Șcheii Brașovului, datorită ctitorului său. Cînd veneau negustorii ardeleni la tîrgul de la Bacău, poposeau cu toții la biserica Sfîntul Nicolae.
în ceea ce privește arhitectura sa, catedrala „Sfîntul Nicolae” are caracteristici bizantine, îmbinate cu elemente moldovenești, și o pictură vie, care îi conferă, indiferent de ora la care îi treci pragul, o frumusețe aparte. Cea mai îndelungată activitatea avut-o aici preotul Theodor Zota, care a păstorit la această biserică timp de 47 de ani, între 1900-1947. De catedrala „Sfîntul Nicolae” mai este legată activitatea pastorală a actualului episcop al Hușilor, Ioachim Mareș, cel care a restaurant-o în 1976, după pagubele provocate de un incendiu. La „Sfîntul Nicolae” a slujit și dramaturgul Ion Luca, ca diacon și dirijor al corului”. Acum, parohul bisericii este preotul Constantin Busuioc, iar între slujitori se află și preotul Vasile Șerban Ghiniță, consilier al Episcopiei Romanului.
Catedrala din Bacău nu e singura care se bucură de această zi. Alte biserici poartă hramul „Sfîntul Nicole”, între care cele din Berești Tazlău, Bogdana – Ștefan cel Mare, Boiștea – Dărmănești, Ciolpani – Buhuși, Colonești, Dămienești, Gura Văii (Rîpile de Sus), Gura Văii (Rîpile de Jos), Orbeni, Pralea – Căiuți, Zlătari – Ungureni.

Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!