„A citi sau a nu citi?!”

Secolul XXI a fost supranumit de unii „Secolul informației”, întrucît a stat sub semnul multor schimbări pe plan tehnic, social, economic și politic. Societatea acestui secol, grupurile de oameni, s-au subordonat acestei mișcări generale și s-a „desacralizat”. Putem face cumpărături on line, la fel de bine ne putem plăti facturile, putem urmări vremea pe net sau ne putem documenta. Informatizarea agresivă este o altă caracteristică de bază a lumii noastre.
La fel ca toată lumea, adolescentul este „bombardat” cu informații și, în urma acestui fapt, survine și complacerea individului. Tinerii nu mai sînt preocupați de lectura cărților, cum se întîmpla în urmă cu 15 ani, ci apelează direct la Internet, pentru a-și pregăti temele. Multitudinea de site-uri cu referate este o dovadă clară a aderenței tinerilor la astfel de informații. Și, cum ne aflăm sub semnul acestei ere, nici autorii canonici pentru școală nu se mai citesc, căci e de zece ori mai simplu și mai rapid să se consulte rezumatul pe o pagină de Internet. Din păcate, informațiile de pe aceste site-uri nu sînt verificate și, de aceea, există și concepte operaționale total greșite. Plecînd de la aceste premize, nu ne este greu să înțelegem de ce procentul de promovabilitate la BAC a fost sub 50 la sută la limba și literatura română.
De vreme ce lecturile autorilor canonici nu se fac la vremea lor, în clasa a X-a și a XI-a, elevii din anul terminal se văd în situația de a nu fi citit operele respective și, presați de timp, apelează la «metode auxiliare». în loc să citească un roman de 350 de pagini, mai degrabă își scot de pe Internet rezumatul lui, în maximum cinci pagini. în acest caz, nu numai profesorii de română sînt îngrijorați de soarta lor, ci și noi, ca indivizi sociali. Ce vor însemna pentru societate acești tineri, care nu vor să aibă de a face cu cultura literară?! Și cum vina pentru rezultatele de la BAC aparține oricui, în afara canditaților, căci așa e tradiția noastră balcanică, de a nu ne asuma greșelile, s-a blamat programa pentru bacalaureat la română. Din moment ce în clasa a X-a se studiază proza, într-a XI-a dramaturgia și poezia, iar într-a 12-a este încununarea prin recapitulare, ne gîndim că materia nu e atît de stufoasă pe cît se plîng elevii. Pentru speciile narative, elevii au de studiat basmul cult, povestirea, nuvela (istorică, fantastică, psihologică) și romanul. La proză, ar putea ridica probleme romanul, căci este reprezentat de mai multe tipuri: roman tradițional, obiectiv, subiectiv, realist și postbelic. Trecînd în registrul dramatic, elevii au de ales opere care să repezinte una comedia și, o alta, drama. Cît despre evoluția poeziei, pentru BAC sînt selectați doar marii autori, așa că bătaia de cap este diminuată. Se începe cu Alecsandri și Eminescu, urmați de simbolistul Bacovia și apoi de modernism (Blaga, Arghezi, Barbu). Pentru neomodernism s-a decis un singur autor, Nichita Stănescu. Poate înșiruirea lor sperie, însă, studiați la timpul potrivit, autorii, cît și operele nu vor ridica probleme. Singura dilemă pentru elevi rămîne «A citi sau a nu citi?!». (Silvia URSU)de cap este diminuată. Se începe cu Alecsandri și Emin

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!