Femeia care a înviat din morți
• femeia povestește cum a murit în timpul unei operații de meningită, dar a reînviat la morgă, peste șase ore n „cînd infirmierii au adus un alt mort în camera frigorifică, m-au găsit stînd în capul oaselor, pe masă, cautînd cu privirea un pahar cu apă”, ne-a povestit mătușa Natalia n femeia care a revenit printre cei vii își amintește că tot timpul cît a fost moartă a zburat prin lumină, ba pe casă, ba prin pomi, iar apoi a ajuns printre femei frumoase și copii, care au început să se joace cu degetele în părul ei n aceasta pare convinsă că a întors-o de la moarte un țigan urît, care i-a apărut în vis
Natalia Lazariu are astăzi 90 de ani și este cunoscută de întreg satul Ciumași, comuna Itești, ca fiind femeia care s-a întors din morți. Am găsit-o pe bătrînă pe prispa din fața casei sale. O femeie mărunțică și, în ciuda vîrstei, iute atît în gesturi, cît și la vorbă. I-am spus că vreau să îmi povestească despre cum a înviat, în urmă cu ani buni. „He, he, he! E mult de atunci! Eram tînără! Aveam 39 de ani. Uite că și moartea se mai poate păcăli!”, rîde femeia. Se trage mai într-o parte și-mi face loc lîngă ea, pe prispă. âmi povestește că, în urmă cu mulți ani, a fost operată la Spitalul din Bacău, de meningită. în timpul operației, inima sa a încetat să mai bată, cu toate că medicii au făcut tot ce le-a stat în putere să o salveze. Verdictul a fost cît se poate de categoric: deces! Femeia a fost dusă la morga spitalului, iar familia a fost anunțată de tragica veste. După șase ore de stat în camera frigorifică, Natalia Lazariu s-a ridicat în capul oaselor și a început să caute cu privirea un pahar cu apă. „Au venit infirmierii cu un mort. Cînd au intrat înăuntru, am crezut că le sar mințile. Au dat cu ochii de mine. Stăteam dezbrăcată, în capul oaselor, pe masă. Cum i-am văzut, le-a spus că mi-e sete. O asistentă medicală mi-a întins o cană cu apă și am băut-o toată. Femeia făcuse ochii cît cepele. A venit rapid medicul și le-a zis să nu mă miște. Peste cîteva ore, am fost trimisă la spitalul din Iași, unde am mai facut alte trei operații. Am stat internată de la Crăciun, pînă la Paști. Dumnezeu a vrut să nu mă ia la el!”, povestește mătușa Natalia. Teodora, fiica acesteia, îmi explică cum mama ei s-a îmbolnăvit de prea multă muncă. „A dus o viața aspră. Tata nu putea să lucreze pămîntul fiindcă nu avea un picior. Era cizmar. Mama făcea de toate. Pînă într-o zi, cînd nu au mai ținut-o puterile și s-a îmbolnăvit. Eu cred că Dumnezeu nu a vrut să o ia, fiindcă avea de crescut șase copii”, mărturisește fiica acesteia.
„Am zburat prin lumină”
După atîția ani, femeia întoarsă din morți povestește că, după ce s-a așezat pe masa de operație, a văzut o lumină puternică și a început să zboare ba pe casă, ba prin copaci. „Apoi, au apărut lîngă mine foarte multe femei frumoase alături de copii. Vai, ce frumoase erau femeile alea! Frumoase foc! Și mulți copii! Toți se jucau cu degetele prin părul meu”, povestește mătușa Natalia. Aceasta pare convinsă că țiganul care i-a apărut în vis a întors-o din lumea celor morți. „După ce au dispărut femeile acelea frumoase și copiii, mi-a apărut în fața ochilor un țigan. Era un țigan mare și gras. Parcă-l văd și acum! Acesta s-a uitat la mine și mi-a zis «Hai acasă, Nataliță!» Apoi, mi-a pus o mînă pe cap și mi-a zis: «Gata!» Atunci m-am trezit! Doamne, ce urît era țiganul ăla! Avea niște fălci uite așa de mari!”, povestește bătrîna, arătînd cu ambele mîini făcute căuș mărimea feței țiganului.
Natalia Lazariu mai povestește că, după ce s-a trezit la morga spitalului, o doctoriță i-a făcut o rugăciune, apoi i-a făcut cruce și apoi a trimis-o la spitalul din Iași. „Apoi, iar am închis ochii și am văzut, parcă, pe o femeie îmbrăcată toată în negru, care fugea de mînca pămîntul. în urma ei, erau chiar copiii mei, pe care îi lăsasem acasă. Toți o fugăreau. Se îndreptau parcă spre un om din sat. Să știi că acel om de la noi din sat a avut mare necaz, că în același an i-a murit și nevasta, și un băiat”, îmi explică gînditoare mătușa Natalia.
Sicriul a fost dat de pomană la azil
Teodora, fiica bătrînei, azi de 61 de ani, își amintește suferința pricinuită întregii familii, cînd s-a aflat că mama sa a murit. „Tata s-a pus pe plîns. Avea de crescut singur șase copii. Cu toată durerea, a făcut sicriul. âmpreună cu un unchi, au luat o căruță și, prin zăpezi, au plecat la Bacău, să o ia pe mama moartă. Cînd au ajuns la morgă, o asistentă medicală i-a zis tatei că nevasta lui trăiește și că a fost trimisă, de cîteva ore, la spitalul din Iași. De fericire, tata s-a dus la unchiul meu, care stătea pe un coridor al spitalului, și-a scos căciula din cap, a trîntit-o la pămînt și a urlat cît a putut de tare: «Na, că Natalia trăiește!»”, povestește fiica Nataliei. Din acel moment, toată familia a fost convinsă că femeia nu o să mai moară prea curînd și va trece cu bine peste operațiile de la Iași. „De fericire, tata a oprit căruța în fața azilului de bătrîni și a dat sicriul de pomană. Știa că nu mai are ce face cu el!”, rememorează Teodora.
Povestea mătușei Natalia, foarte credibilă printre medici
Departe de povestea cu lux de amănunte a Nataliei Lazariu și a membrilor familiei, am încercat să verificăm și noi dacă acest caz desprins parcă dintr-un scenariu al unui film SF a fost înregistrat undeva. Mai ales că, acum 51 de ani, cînd a avut loc minunea, medicii nu i-au dat nimic la mînă femeii. Cert este că, în prezent, fișele bolnavilor care au trecut prin Spitalul Bacău acum jumătate de secol nu mai există. „Arhiva se arde din 30 în 30 de ani”, ne-a explicat arhivarul Spitalului Județean. Nici medicul care a operat-o pe femeie, Gheorghe Popovici, mai cunoscut ca Popivici I, nu mai este în viață, așa că nici de la acesta nu am putut avea o confirmare a poveștii.
în atare situație, am apelat la alți medici, care să-și exprime opinia vizavi de posibilitatea unei asemenea întîmplări. Mărioara Cojan, medic chirurg la Spitalul Județean, ne-a declarat că ceea ce povestește mătușa Natalia astăzi este foarte probabil să se fi petrecut. „în 1955, nu exista, ca acum, o monitorizare a funcțiilor vitale ale pacientului. Practic, se mergea pe chestiuni clasice: i se lua pulsul pacientului, iar pentru cei care nu mai dădeau semne de viață se încerca resuscitare clasică. Ba îi mai pișcau pe pacienți, li se verifica pulsul la vena carotidă, iar dacă vedeau că aceștia nu mai dau semne că trăiesc, erau declarați morți”, a explicat medicul chirurg. Doctorița Cojan bănuiește că, fie Natalia Lazariu a fost într-o comă profundă, fie intrase în moarte clinică, și și-a revenit cîteva ore mai tîrziu, cînd deja era la morgă. Un caz similar și ultimul, susține medicul băcăuan, l-a întîlnit în anul 1986.
Și, ca o ironie a sorții, cea căreia i-am cerut părerea de specialist ne-a mai povestit că are și ea o cunoștință de familie, în Iași, care a trecut printr-o situație similară.
„Cine se întoarce de la moarte prinde bătrîneți adînci”
Din momentul în care mătușa Natalia s-a întors printre cei vii, întreaga familie a știut că femeia va mai trăi mulți ani. Așa le-a zis și preotul. „Preotul mi-a zis că în Cartea Sfîntă zice că cine se întoarce de la moarte va prinde bătrîneți adînci!”, susține Teodora. Așa s-a și îmtîmplat. Au trecut 51 de ani de cînd mătușa Natalia a înviat din morți. Ani buni, femeia a povestit la tot satul cum s-a întors printre cei vii, cum țiganul cu fălcile mari a chemat-o acasă și cum copiii săi au fugărit-o pe femeia îmbrăcată în negru. Povestește deschis ca pe ceva firesc, normal, fără să ascundă nimic. Și totuși, din toate cele trăite de ea pe parcursul a celor 90 de ani de viață, un singur lucru pare că a mișcat-o cel mai tare: acele femei foarte frumoase, alături de copiii care se jucau cu degetele în părul ei. (Olimpia FILIP)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.