ACCENTE P.S.D. dă de lucru P.N.A.

Pare o bizarerie, dar s-a început o astfel de lucrare. În goana după voturi (vă asigur că a început campania electorală, și ce campanie!) P.S.D. nu mai știe ce să inventeze. De la atragerea de noi membri de la alte partide și pînă la înghițirea partidelor cu totul, se părea că nimic nu mai are de făcut, de vreme ce slăbise P.S.M., luîndu-i pe Mohora, Păunescu și alți carieriști pe care noi nu-i cunoaștem sau nu merită să le mai pomenim numele, precum și cîțiva PD-iști ca Sasu și Duvăz, toți cu principii ferme, statornici în cuvînt și sentimente, pînă la spargerea unor partide pentru ca îngurgitarea să nu producă crampe și să nu bată prea tare în ochii vigilenți ai U.E. Cînd lumea se obișnuise cu racolarea și credea că nimic nu i-a mai rămas de făcut pentru a întări partidul-stat, monolitul (vreau să spun megalitul) politic, iată că P.S.D. e pus pe guvernare de tip marxist, fără limită, cu toate că se prevăd la intervale stabilite alegeri „democratice”, anunță, frecîndu-și palmele de o bucurie abia reținută, că două partide-surori, P.S.M. (unde ești tu, Verdeț- Doamne, unde ești, sfetnice credincios și cu principii solide, A. Păunescule!) și P.S.R.N. (despre care mărturisesc cu jena vinovăției ignorante că încă nu auzisem), partide care n-au avut învoirea lui Băsescu să se afilieze la noul comintern socialist, au aderat, prin integrare irevocabilă, la P.S.D. Sincer să fiu, am crezut, naiv, pentru moment că poetul politruc, cel care și-a editat integrala versificată într-o carte cît un geamantan chinezesc, pe care o arată seară de seară națiunii pe orice post T.V. are acces, „Cartea cărților de poezie”, că își va da demisia din P.S.D. pentru aceleași principii politice pentru care l-a părăsit pe Verdeț, numai pentru a arăta că nu poate sta alături de cei pe care i-a părăsit mai ieri. Dar nu s-a întîmplat așa.

Altă demisie de răsunet s-a produs, aceea a lui Cosmin Gușă, fost secretar general al P.S.D. D-l Adrian Năstase a deplîns demisia, dar n-a oprit-o, ceea ce ne arată că era dorită. Ca în oastea lui Al.Cappone. Cînd,cîte un nesupus era trimis, ciuruit de gloanțe, pe lumea cea dreaptă, se aduna tot clanul într-o ceremonie fără cusur, încît lumea credea că e o adunare de heruvimi. Așa s-a petrecut și acum. După înghițirea celor două găluște reci, sleite, din supa reîncălzită a P.C.R., a fost regurcitat Gușă, luîndu-i locul, cu o grabă demnă de o cauză mai onestă, nașul lui Dracula, rămas între timp fără obiectul muncii, Dan Matei Agaton. S-a organizat repede o mare plenară, cum îi tot spune la emisiunile sale nocturne de la Realitatea T.V., marele, cel care „neclintit urmează partidul”, poet, Adrian Păunescu, s-a consfințit unirea cu cele două orfeline, s-au împărțit ciolanele, s-a uns noul președinte executiv, în persoana organizatoricului, O.Cozmîncă s-a numit noul secretar general și cel mai mare și mai senzațional act organizatoric, s-au ales vreo douăzeci de vicepreședinți. Dacă forța unui partid ar sta în numărul de vicepreședinți, P.S.D ar fi cel mai puternic partid de pe planetă. Toate acestea rămîn flecuștețe, fapte diverse ce țin de rutina organizatorică a partidului. Actul politic major care s-a conturat în această Plenară, ca să mă exprim ca politicul versificator, a fost oficiat de marele maestru al jocului cu mărgele de sticlă, însuși președintele P.S.D, A. Năstase, care a servit un as în contul alegerii pentru viitorul mandat pesedist. A făcut un gest pe care înaintașul său l-a făcut în disperare de cauză în ultima sa cuvîntare publică, atunci cînd a promis încă zece lei la alocația copiilor și o sută de lei la pensii. Promisiunea cu privire la dublarea pensiilor agricultorilor echivalează cu o mituire în masă a virtualilor alegători pesediști. Ori, acest lucru trebuie să fie obiectul unei ample anchete a P.N.A. Cum mituitul nu are nici o vină pentru că oricum mita este mică (pentru cei mai mulți, șaptezeci – optzeci de mii de lei pe lună) și pentru că nici nu au pretins-o, rămîne de cercetat mituitorul care oferă între patru mii și șase mii de miliarde de lei anual pentru cumpărarea voturilor celor mai năpăstuiți (ca întotdeauna) dintre trăitorii acestui străvechi pămînt românesc. Că țăranilor, care au fost jefuiți de foștii marxiști, trebuie, în sfîrșit, să li se facă o reparație, este mai presus de orice îndoială. Dar nu așa și, mai ales, nu în împrejurările date. Și apoi ar mai rămîne de răspuns la întrebarea, pe care orice om de bună credință și-o pune, de unde va lua d-l Năstase acești bani, cîtă vreme și pensiile actuale sînt amenințate? Aici, credem, va trebui să intervină marele justițiar, P.N.A., să ancheteze și să arate țării sursa acestor fonduri misterioase și, mai ales, ce justificare are o asemenea măsură într-o țară în care tot mai multă lume rămîne pe drumuri, nemaiputînd suporta povara întreținerii, chiriilor, impozitelor, taxelor, costului tot mai umflat al coșului zilnic. Ar mai fi ceva. Costul ridicat și în același timp disproporționat față de efectul produs, pe care-l plătește șubreda și jefuita economie națională pentru sărăcimea (țigănimea) orașelor, cu acea pătură parazitară, generatoare de infracțiuni, fără alt efect decît că bugetele locale, oricît de mari sînt impozitele etc, nu mai fac față scopului pentru care sînt constituite. A se vedea cum arată străzile și trotuarele orașelor noastre, curățenia stradală etc. Organele, inclusiv cele pesediste, de la prefecți și președinți de Consilii județene, la primării și consilierii locali, se plîng de efectele dezastruoase ale Legii 416, căreia cu greu îi pot face față, pentru că, respectînd-o (și sînt nevoiți s-o facă) în mod obligatoriu neglijează capitole majore din administrarea localităților. În același timp sărăcia sporește, infracționalitatea, așijderea. În situația arătată P.S.D își asigură voturile țărănimii pe care guvernarea Roman a adus-o într-o stare mai jalnică decît pe vremea ceapeurilor. De aceea P.N.A . ar trebui să nu aibă liniște pînă nu arată lumii marea fraudă care se pune la cale în timp ce țara se distanțează văzînd cu ochii de standardele europene.

Despre ce fac partidele din opoziție pentru a preîntîmpina un dezastru național vom vedea în curînd. (Valeriu TRAIAN)