Acuzat de subminarea economiei naționale

Cea mai urîtă perioadă din viața lui Grigore Filip a fost fără îndoială la începtul acestui mileniu. în vreme ce toată lumea sărbătorea trecerea în 2000 ca pe un mare eveniment, în viața lui Filip avea să-și fa loc cel mai urît coșmar: acuzația de subminare a economiei naționale. Totul a pornit de la programul de modernizare a MiG-urilor, unde Filip a fost și membru în staff-ul tehnic al comisiei de negociere de la ministerul Apărării Naționale. Acest contract a costat statul român peste 320 de milioane de dolari, pentru modernizarea a 110 avioane ale aviației militare. El a fost acuzat că a facilitat obținerea contractului de către Elbit. Asta, în condițiile în care contractul a fost semnat de miniștri, nicidecum de el. De altfel, deși au fost nume grele implicate în acest scandal, verificările s-au limitat doar la Filip. „Cu o zi înainte, îmi sărbătorisem ziua de naștere și a doua zi a izbucnit scandalul: un articol de presă în care eram nominalizat ca fiind persoana asupra căreia se făceau cercetări pentru subminarea economiei naționale. O lună mai tîrziu, a venit aici Ovidiu Grecea și a făcut niște verificări, doar că nu prea a avut mare lucru de controlat, pentru că selecția de oferte a firmelor participante la negocieri se făcuse înainte de a fi numit eu director de program la Aerostar. în comisia de negociere eu am avut rolul să veghez ca nu cumva Aerostar să preia responsabilități care nu-i aparțineau. De altfel, în ceea ce privește contractul, Ovidiu Grecea știa care este situația, pentru că acest contract era verificat anual la sînge. Au fost cercetări preliminarea la Parchetul militar București mai bine de un an, timp în care s-au efecutat expertize, paraexpertize și tot felul de rapoarte. în vara anului 2001, am fost pentru prima dată audiat. Și singura, de altfel. Un an mai tîrziu, în 2002, am primit o adresă de la Parchetul militar prin care mi se aducea la cunoștință că nu fac obiectul vreunui dosar de cercetare penală, pentru că s-a dat soluția de neîncepere a urmăririi penale împotriva mea”, a rememorat Filip, amintirile despre acea perioadă.

„Nu vreau să știu cine a fost în spatele acestei mîrșăvii”

Impactul emoțional cu materialele de presă care vorbeau despre el ca despre teroristul numărul I al României a fost deosbit de dur. A fost nevoie de cîteva săptămîni ca să se relaxeze pentru că a început să analizeze învinuirile care i se aduceau, iar el nu se știa vinovat cu nimic. S-a mai relaxat, apoi a început să fie preocupat de imaginea societății, să nu fie afectată de scandalul în care era el tîrît. „N-am căutat să aflu niciodată cine a fost în spatele acestei mîrșăvii. Sînt convins că mi-ar fi făcut rău. Eu sînt un om care privește către viitor, de aceea n-am încercat să intru în dedesubturile afacerii. Cum vă puteți închipui că eu, un anonim la vremea cînd se făceau negocierile în 1993, care lucra ca inginer la Aerostar, putea avea vreo influență asupra comisiei care selecta ofertele? Cînd negocierile se purtau de o echipă extrem de complexă de la Ministerul Apărării și alte instituții, cum puteam eu influența decizia lor? Dar au fost atît de multe interese deranjate de acest contract de modernizare, încît, dacă nu era acest scandal, atunci cu siguranță era altul”, a preconizat directorul de la Aerostar.

Prea multe interese

Primii care au fost deranjați de contractul pe care l-a obținut societatea băcăuană sînt rușii. MiG-urile sînt aparate de fabricație rusească și li se părea firesc să obțină contractul de modernizare tot ei. Apoi, la fel de deranjate erau țările din vest, pentru că în felul acesta România devenea o piață închisă pentru foarte mulți ani de atunci încolo. Și, în sfîrșit, chiar contracandidatul firmei Elbit, tot o firmă israeliană, dar cu capital de stat. Ori firma Elbit, care avea capital american, era percepută în Israel o firmă care făcea și politica americanilor. Concurența dintre cele două firme era acerbă, și pentru firma care a pierdut acest contract era vital, întrucît avea și spații de producție, care stăteau fără comenzi, în vreme ce firma Elbit se ocupa doar de avionică sau de partea electronică. Cel mai mult l-a durut pe Filip în toată această perioadă calvarul prin care a trecut familia sa. Și faptul că era cît pe ce să-și piardă mama în această perioadă. „Dar au avut încredere în mine, deși sînt convins că nu le-a fost ușor. Dar eu eram foarte sigur că, dacă nu se comite un abuz, adevărul va ieși la iveală. Și a ieșit”, a încheiat Grigore Filip, zîmbind larg și dintr-odată luminat.
Și-a amintit că băieții săi sînt veniți în țară de sărbători și că trebuie să se întoarcă de la schi. începeau pregătirile pentru Revelion și soneria telefonului îi amintea, discret, că e vremea să se întoarcă și el acasă. ile despre acea perioadă.

„Nu vreau să știu cine a fost în

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!