Aderarea europeană elimină scutirile de la taxa vamală

Vameșii români vor lucra, de la începutul anului 2007, după Regulamentul vamal comunitar al Uniunii Europene. Codul vamal românesc se abrogă la sfîrșitul acestui an, iar de la 1 ianuarie intră în vigoare Codul vamal comunitar. Regulamentul comunitar a fost elaborat în 1993, dar adaptarea activității vameșilor români la noile condiții se va face într-o perioadă de tranziție. „Cîteva dintre reglementările acestui regulament sînt total noi – spune șeful Biroului Vamal Bacău, Vasile Șoiman -, dar am făcut deja cunoscut aceasta agenților economici care au activitate în vamă. Dealtfel, însăși structura de organizare a vămii din România se va schimba”.

Una dintre noutățile făcute cunoscute agenților economici este eliminarea scutirii de la plata taxei vamale. De la 1 ianuarie, scutirile de acest gen sînt înlocuite cu garanțiile în cash sau cu scrisorile de ganație bancară. „E posibil ca normele de aplicare a Codului Fiscal, care vor apărea în această lună – a precizat Vasile Șoiman -, să spună ceva despre modul de încasare a TVA-ului la stocurile mari de marfă ale unui agent economic, aflate în România. Aerostar, de exemplu, are mărfuri de cîteva zeci de milioane de lei în reparații. Dar în țară sînt unități și mai mari, cum este șantierul naval Daewoo, de la Mangalia, unde sînt produse cu ciclu foarte lung de fabricație, sau Renault, care aduce foarte multe repere din Turcia. Eu le-am transmis agenților economici să se ducă și să obțină aceste garanții, fie sub formă de lichidități, fie sub forma unei scrisori de garanții. Este un semnal pe care îl transmit și celor care lucrează în lohn, și sînt foarte mulți, 200 – 250 de operatori numai în Vama Bacău, care au peste 100 de milioane de lei mărfuri străine în diferite faze de procesare. Asta e partea cea mai neplăcută a aderării la Uniunea Europeană, cînd nu se permit facilități fiscale, altele decît sînt și la ei”.

Cu ochii pe accize

Vama a preluat, însă, supravegherea deplasării produselor accizate, tot de la 1 ianuarie. Este vorba de deplasarea pe teritorioul României sau a teritoriului comunitar a produselor accizate. „Un transport care pleacă din antrepozitul fiscal de la Rafo Onești, Rafo fiind antrepozitar, către un antrepozitar din București, se va face sub supravegherea vamală – a exemplificat Vasile Șoiman. Prima consecință este că de la 102 echipaje mobile în toată țara vom avea vreo 340. Vom prelua, deci, o activitate care era a comisarilor de gardă financiară, pînă acum. Și în Europa, mai mult de jumătate din administrațiile vamale supraveghează accize. Vama va trebui să monitorizeze producția de țiței, deci cît exploatează Petrom, singurul exploatator din România, și cît țiței aduc alții în țară. Prelucrătorii și antrepozitarii trebuie să raporteze aceeași cantitate de produse rafinate, minus scăderile firești, tehnologice. De asemenea, toate cisternele pot fi echipate cu GPS, autorizate de vamă. Deci vom ști exact pe unde se duc”. O altă activitate este controlul ulterior al deplasării mărfurilor, ceea ce însemană că toată activitatea se deplasează pe o zonă de risc, pe importurile din țările extracomuinitare – în special China, Republica Moldova, Turcia, Ucraina, Israel, Serbia etc. Vama va face controlae paralele, încrucișate, controale ulterioare sau preventive. „Acum – spune Șoiman -, cu zece vameși la Bacău și la Onești, la 150 de camioane pe zi, a cîte 20 de tone de marfă e foarte greu de controlat, de depistat droguri, de exemplu, dacă nu ai deja informații. Noi și acum facem amănunțit controluil, dar în noile condiții sper că vom putea controla și mai bine”.

Dispar vămi, crește numărul de personal

în rest, Vama rămîne cu aceleași sarcini. Dar statul a fost nevoit să procedeze, deja, la reorganizarea vămii române, pentru că Uniunea Europeană este ea însăși o uniune vamală. într-o primă fază, vama rămîne cu același număr de angajați. Dispar, însă, Vama Giurgiu și vămile de la granița de Vest. Personalul de acolo va fi redistribuit în celelalte vămi din România, în special pe frontiera de Est, dar și la vămile din reședințele de județ. Deci și la Bacău. Paradoxul este că numărul de operațiuni, la Vama Bacău, se va reduce cu 75%, din cele actuale, dar numărul de personal va crește la 32 de la 22. „Operațiunile care se reduc â a spune șeful Vămii Bacău – sînt tocmai cele cu UE. Dar cele 8.000 de operațiuni de lohn pe care le avem înregfistratese vor închide în primul an, dar tot prin vamă. Nu mai facem declarații vamale de export, dar producătorul vine și îi sigilăm marfa, îi facem o declarație vamală de tranzit și trimitem marfa la destinație. Dacă cei de acolo ne confirmă că marfa a sosit, noi o scoatem din evidență și se consideră export în sensul actual al codului vamal”.

Peste 3.000 de miliarde de lei vechi la stat

În anul 2006, vameșii băcăuani au adus la bugetul consolidat al statului peste 3.000 de miliarde de lei vechi. „Cu cei 22 de angajați de la noi – a precizat șeful Vămii – am întocmit 45.000 de declarații vamale. Ca exemplu, în acest an prin Vama Bacău au trecut circa 3.000 de autoturisme”. Veniturile vamale au crescut an de an, dar și activitatea a crescut în volum, astfel încît vameșii recunosc că unoeri au fost depășiți. „După 1 ianuarie, Vama Bacău va trece, însă, de la realizări cantitative la cele calitative. Vama nu trebuie să fie o barieră în calea comerțului, de aceea vom opera cu «bariere» nefiscale, netarifare”. Asupra altor asapecte semnalate de vasile Șoimanm cu privire la adaptarea activității vamale după cerințele Uniunii Europene, vom reveni. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!