Aeroportul Bacău, măcinat de interesele politice

Aeroportul Bacău nici nu moare, dar nici nu se dezvoltă. El are statut internațional, însă arată și este dotat cel puțin modest. Cînd spui aeroport internațional, te gîndești, poate nu neapărat la unul ca Schipol, aeroportul din Amsterdam și cel mai mare din Europa, care este declarat oraș, dar faci imediat asocierea cu unul modern, cu terminale pentru pasageri, altele cargo, magazine, restaurante, eventual la un hotel în aproprierea lui și o pistă de aterizare corespunzătoare. Ori, aeroportul băcăuan e foarte departe de așa ceva. De fapt, arată puțin mai bine decît clădirea care găzduiește autogara din oraș, iar dacă înăuntru intră mai mult de 50 de persoane, deja bagajele trebuie să rămînă afară, fiindcă e înghesuială. Aeroportul din Bacău se află în administrarea Consiliului Județean (CJ), așa că toată lumea se așteaptă ca această instituție să facă pașii necesari pentru dezvoltarea lui. Bugetul limitat al CJ și alți factori impun, însă, o asociere, iar cea mai la îndemînă este cea cu Primăria Bacău. Președintele Consiliului Județean este însă social-democrat, primarul Bacăului e liberal. Deși acest detaliu le poate multora pueril, se pare totuși că în politică, cea care dă tonul atunci cînd vine vorba de proiecte și planuri importante, e un impediment greu de surmontat.

Dragoș Benea, președintele CJ, a spus de mai multă vreme că ar exista doar trei posibilități pentru dezvoltarea aeroportului. Una ar fi alocarea de fonduri imediate de la bugetul județului, pentru o modernizare rapidă, dar nu esențială. Asta se și întîmplă acum. CJ Bacău a alocat circa 20 de miliarde de lei, pentru extinderea aerogării. „E ceva de circumstanță, pe moment, modernizare care peste vreo 3 – 4 ani va fi deja depășită. Și rămîn nerezolvate celelalte detalii, extrem de importante”, a explicat Benea. A doua cale ar fi atragerea de fonduri externe. în acest moment, însă, nu există linii de finanțare pentru transporturile aeriene. Deci, cel puțin acum, această cale nu este viabilă. Așa că singura salvare rămîne, cum recunoaște toată lumea, asocierea CJ cu Primăria Bacău, oraș pe raza căruia se află aeroportul. Cele două ar trebui să înființeze o entitate publică, iar liderii locali să caute investitori puternici care să bage bani în modernizarea pistei, în terminale, în amenajarea sălilor de îmbarcare și așteptare pentru călători. Numai că pentru a convinge vreun investitor să vină și să bage bani, autoritatea locală trebuie să-i ofere anumite avantaje: fie scutiri de taxe, fie punerea la dispoziție a unor terenuri în imediata apropiere a aeroportului pentru construcția de hoteluri sau marketuri. De aici și necesitatea intrării în ecuație a administrației locale. Iar ideea președintelui Benea este că doar investitorul să vină cu fonduri, pe care le va recupera din activitățile comerciale. Aparent, totul e simplu. Pare că ar mai fi nevoie doar de voința politică. Cei de la CJ spun că vor, la fel și cei din Primărie. Rezultate întîrzie totuși să apară.

Lucrurile s-au împotmolit, nu se știe unde

L-am întrebat ieri pe Dragoș Benea dacă pînă acum a discutat cu primarul Stavarache despre o posibilă asociere pentru dezvoltarea aeroportului. „La o întîlnire care a avut loc de curînd am reușit să-i smulg primarului Stavarache promisiunea că se va implica în acest proiect. De atunci, nu am mai atins acest subiect decît o singură dată, cînd mi-a spus că a găsit un investitor, însă nu am reușit să aflu despre cine este vorba”, ne-a declarat președintele CJ Bacău. Referitor la acest subiect, dar și făcînd referire la alte teme, Dragoș Benea a spus deschis că între el, social – democrat și om cu putere de decizie în județ, și ceilalți liberali cu funcții importante – prefectul, primarul Bacăului – nu prea există colaborare. „De fapt, există comunicare și colaborare, dar este foarte fragilă. Un echilibru care oricînd poate fi aruncat în aer. în plus, există tendința la nivelul județului de a fi driblat Consiliul Județean, atunci cînd e vorba de chestiuni importante sau la care se consideră că CJ nu trebuie consultat”, a recunoscut Benea.
Un alt lucru important pus pe tapet de președinte a fost acela că județul nostru nu mai are oameni influenți ai actualei puteri care să aducă bani în județ. „Nu este ca la Cluj, unde un politician ca Emil Boc, sau la Neamț, Gheorghe Ștefan, pot întoarce situațiile, pot aduce bani pentru județ”, consideră Dragoș Benea.
L-am întrebat și pe Romeo Stavarache dacă tergiversarea modernizării aeroportului se datorează apartenenței politice diferite a lui și a lui Dragoș Benea. Din capul locului, edilul băcăuan a spus că nu asta e problema. „Nici vorbă! Și eu îmi doresc acest parteneriat, însă este greu să găsești un investitor puternic și dispus să bage bani. Nu există nici o divergență politică, însă lucrurile trebuie cîntărite bine. De exemplu, eu am avut discuții cu reprezentanții firmei Elal, compania israeliană de transport aerian. După primele întîlniri, par interesați de subiect. însă eu cred că autoritatea locală trebuie să investească fonduri în pistă, în terminale, în infrastructură, iar partenerul privat să rezolve problema spațiilor comerciale și a celorlalte, din care, ulterior, poate scoate bani. Fiindcă e una să-i ceri să vină să investească și să-și scoată banii în zece ani, să zicem, și alta să-i ceri să bage bani în pistă sau altele, și să își recupereze investiția în 50 de ani. Nu vine nimeni în astfel de condiții. De aceea, eu vreau ca autoritatea locală să facă un împrumut de la BERD, dar, repet, lucrurile trebuie gîndite”, susține primarul Bacăului.

Pînă unde merg orgoliile politice?

Indiferent de ce spune unul sau celălalt, impresia unanimă – poate greșită în cazul aeroportului, dar cu siguranță valabilă în alte situații -, este că liderii locali, prefectul și primarul Bacăului, ambii liberali, pe de o parte, și președintele CJ, social – democrat, de celalaltă, se au ca șoarecele cu pisica. Iar sentimentul acesta a fost generat și alimentat de nenumăratele proiecte la care cei trei n-au reușit să conlucreze. Cel mai recent exemplu este înființarea unei regii județene de apă. Adrian Craiovan, directorul Regiei Autonome de Gospodărire Comunală (RAGC) Bacău, susține că înființarea unei regii județene ar permite atragerea de fonduri externe, cu care să se rezolve problema calității apei, care se tot scumpește, deși este jalnică. Dragoș Benea l-a sprijinit din capul locului pe Adrian Craiovan, le-a cerut în scris celor de la primărie să participe la înființarea regiei, însă aceștia au răspuns că nu se pot implica și, mai mult, au refuzat și să aducă în atenția consilierilor locali proiectul pentru majorarea prețului apei. Asta, deși creșterea era trecută în memorandumul semnat de RAGC cu BERD, deci trebuie respectată. Cazul de mai sus este doar unul dintre cele asupra cărora liderii politici locali nu au ajuns la un consens. Există, însă, și altele, deloc lipsite de importanță. Nenumărate șicane, cele mai multe ajunse în presă și, implicit, în atenția opiniei publice. Situații care conduc la impresia că Benea, Stavarache și Berca nu numai că n-au încredere unul în celălalt, dar se și carotează ori de cîte ori apucă și încearcă să nu rateze ocazia de a-și atrage cît mai mult capital electoral din tot ceea ce fac. (Eduard ADAM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!