Aerostar a dat în judecată Consiliul Județean

Redacția Ziarul de Bacău

Aerostar Bacău a dat în judecată Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor și Consiliul Județean Bacău pentru a-și recupera două imobile în care au funcționat, înainte de revoluție, creșa și grădinița societății, două pivnițe, precum și un teren de aproape 6.000 de metri pătrați pe care se află imobilele. De fapt, este vorba despre actualul sediu al Direcției Generale a Protecției Copilului (DGPC), complex care a fost construit din fondurile societății Aerostar, și care, prin fel de fel de întîmplări ciudate, a ajuns în administrarea Consiliului Județean Bacău. Acum, Aerostar a făcut plîngere în instanță pentru a-și cere înapoi bunurile, întrucît nu au fost scoase niciodată din patrimoniul societății.

Istoria acestor bunuri începe în 1981, cînd, printr-un decret prezidențial semnat de Nicolae Ceaușescu, o suprafață de 5.670 de metri pătrați din terenul fosului CAP Mărgineni a fost expropriat în interesul statului și dat în administrare directă întreprinderii de Avioane (IAV) Bacău. Pe acest teren s-au construit o creșă și o grădiniță, lucrări finalizate în 1984, și tot atunci date și în stăpînirea efectivă a IAV. După 1991, IAV s-a transformat în Aerostar SA, societate care a preluat în patrimoniu toate bunurile mobile și imobile de la fosta intreprindere. Tot în același an, noua societate a obținut și certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, în suprafață de aproape 500.000 de metri pătrați, printre care se regăsea și suprafața aflată la momentul de față în litigiu. La doi ani de la toate aceste transformări în societatea și economia românească, Ministerul Apărării Naționale a propus societății băcăuane să-i vîndă acest teren cu tot cu imobile, întrucît intenționa să disloce în acel loc o unitate de parașutiști. La acea vreme, acționarii Aerostar erau FPS și FPP II Moldova. Ambii acționari și-au dat acordul cu privire la această vînzare. Conform evaluărilor făcute la acea vreme, terenul și imoblilele valorau aproape un miliard de lei. „Toate aceste decizii au fost transmise MApN în scopul emiterii unei hotărîri de guvern care să stipuleze clar că aceste imobile se transmit către MApN. Cu toate acestea, pe 13 decembrie 1994, Aerostar a primit o adresă de la MApN – Direcția de Construcții și domenii Militare, prin care i s-a comunicat o copie a HG 807/14.11.1994, potrivit căreia imobilele trec la MApN fără plată”, se arată în plîngerea Aerostar adresată judecătorilor.

O hotărîre de guvern nesemnată de primul ministru și nepublicată în Monitorul Oficial

Culmea este că actul pe baza căruia s-a făcut trecerea cu titlu gratuit a celor două imobile și a terenului este suspect, atîta vreme cît primul ministru de la acea vreme, Nicolaie Văcăroiu, nu a semnat acest act, el fiind doar contrasemnat de ministrul apărării, Gheorghe Tinca, și de Florin Georgescu, ministrul Finanțelor. Mai mult, acest document nu a fost publicat niciodată în Monitorul Oficial, procedură fără de care nici un astfel de document nu poate intra în vigoare. Cu toate acestea, pe baza acestui act, MApN preia imobilele și terenul în ianuarie 1995. „Cum la acea vreme Aerostar era o societate cu capital de stat, nu am putut face nici o opoziție la demersul MApN. După această preluare nu s-a desfășurat în aceste imoblie nici o activitate și, în 1999, aceste imobile au fost transmise Consiliului Județean Bacău, care le-a dat spre folosință Direcției Generale a Proptecției Copilului”, precizează conducerea Aerostar. Titlurile de proprietate nu au fost niciodată desființate, iar imobilele figurează și în prezent în evidențele Aerostar. „Atîta vreme cît bunurile erau deținute cu titlu legal de Aerostar, de acestea putea dispune numai Adunarea Generală a Acționarilor, ori prin HG 807/1994 s-a făcut o expropriere deghizată. Statul român era acționar la acea vreme prin FPS, dar în momentul în care FPS și-a vîndut acțiunile, a renunțat inclusiv la dreptul de creanță pe care îl avea asupra patrimoniului prin deținerea acțiunilor, FPS nefiind niciodată proprietar asupra bunurilor Aerostar. Vînzîndu-și deci acțiunile, statul nu mai poate pretinde la momentul de față că a rămas proprietar pe bunurile Aerostar”, mai arată reprezentanții Aerostar.

„Nu vrem să ne îmbogățim de pe urma Consiliului Județean”

Grigore Filip, directorul general al Aerostar, spune că i se pare îndreptățită acțiunea, cu atît mai mult cu cît el tot încearcă recuperarea acestor bunuri de patrimoniu încă din anul 2000, dată la care statul și-a vîndut cota parte din acțiuni, iar Aerostar s-a privatizat total. Numai că la prima acțiune de acest gen, instanțele de judecată au respins reclamația, unul dintre motive fiind acela că nu exista o evaluare la zi a bunurilor revendicate. „Ne cerem înapoi un drept. MApN a gestionat temporar aceste bunuri care nu au fost scoase niciodată din patrimoniul societății și din capitalul social. Mi se pare firesc să facem acest lucru, întrucît acționarii sînt singurii care pot hotărî soarta patrimoniului, iar eu, în calitate de administrator, sînt răspunzător pentru integritatea lui. Ca să nu mai spun că se apropie termenul de prescriere a unor asemenea acțiuni de revendicare, și n-aș vrea să-mi reproșeze cineva vreodată că n-am făcut tot ce-mi cere statutul de administrator în privința păstrării și recuperării patrimoniului societății”, a spus Grigore Filip. Pe de altă parte, el spune că nu are de gînd să dea pe nimeni afară din acea locație, și cu atît mai puțin o instituție care se ocupă de problemele socială ale comunității. „Nu avem de gînd să ne îmbogățim cu banii de la Consiliul Județean. Dacă le vom primi înapoi, le vom cere o chirie modică”, a dat asigurări Grigore Filip. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.