Ajutoarele sociale au reapărut în viața comunităților rurale

Prima porție de ajutoare sociale pentru acest an a readus „liniștea” celor care începuseră să ducă lipsa „banilor de la stat”. După cîteva luni în care beneficiarii acestui tip de ajutor începuseră să își ia gîndul de la el, a venit vremea ca primăriile să adune roadele prestației și acestei categorii de oameni, numiți, generic, sărmanii obștii. în plină curățenie de primăvară, cîteva perechi de brațe mobilizate pentru primenirea comunităților nu strică. Pînă acum, aleșii obștilor nu i-au putut capacita pe beneficiarii legii 416 pentru că ar fi însemnat să și-i ridice în cap, cîtă vreme aceștia din urmă nu ar fi avut perspectiva că își vor lua banii.
De cîteva zile, beneficiarii ajutoarelor sociale din Gîrleni își justifică banii primiți prestînd „la curățenia islazului, la șoseaua națională sau la alte treburi de sezon în interes comunitar”, după cum a spus Valentin Flenchea, primarul din Gîrleni. „în principiu vin la muncă, dar mai sînt vreo trei-patru clienți cărora le place munca așa cum îi place unui cîine fuga”, a spus Flenchea. Și cei din Izvoru Berheciului, care profită de acest gen de ajutoare, au trecut la treabă, în special la curățarea șanțurilor și rigolelor din comună. Ion Ciuche, primarul din Izvoru Berheciului, spune că ajutoarele sociale pe care trebuie să le împartă primăria ajung pentru două luni de zile. „De data asta oamenii au înțeles că nu sînt bani pentru ajutoare sociale. Cînd au venit banii, le-am cerut să iasă la treabă. Acum, prestează pentru banii primiți pentru cea de-a doua lună”, a spus Ciuche. Pentru că știu că primesc bani, și oamenii din Vultureni s-au lăsat scoși la treabă. „âși iau banii după ce au prestat cele 72 de ore, cu excepția persoanelor care au copii sub șapte ani, care au scutire medicală sau a pensionarilor. Cei care nu își fac norma nu vor fi trecuți pe statul de plată”, a spus Constantin Lucaci, viceprimarul din Vultureni.
Primăriile au de furcă atunci cînd, de exemplu, trebuie să ia la mînă fiecare dosar în parte înainte să treacă la plăți, ori atunci cînd trebuie să le explice oamenilor că nu sînt bani și că nu se știe cînd vor mai vedea o altă tranșă de ajutoare sociale. Chiar și beneficiarii acestui tip de ajutor au ajuns să fie conștienți că sistemul greoi în care se mișcă programul îl duce la pieire, dar de aici și pînă la a fi de acord cu desființarea lui este încă un drum lung. Alții, obișnuiți să asude din greu ca să trăiască, sînt de părere că nu ar trebui să aibă parte de acești bani tocmai cei certați cu munca. „Eu mă schinăresc cu munca și altu’ stă la umbra nucului și îmi rîde în nas că el ia ajutor de la stat. Eu nu cred că ar trebui să le mai dea nici un ban și mai bine ar trece la muncă”, a spus Cornelia G., o femeie dintr-un sat, care își crește cei doi copii din munca ei și a bărbatului. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!