Andrei Muit, terorizat de căruțele din traficul românesc

Andre Muit, președintele Asociației Betania, a cumpărat prima mașină din viața sa de șofer de la mama sa. După ce și-a petrecut copilăria pe bicicletă, așa cum se obișnuiește în Olanda, la 16 ani a trecut la scuter, după care, imediat ce a împlinit 18 ani, a dat examen pentru obținerea permisului de conducere. „A fost o adevărată aventură, pentru că instructorul era din Rotterdam și am învățat să conduc în oraș. Nu era deloc ușor, mai ales că traficul era intens, iar eu eram prima dată la volan” recunoaște Andre Muit. Imediat ce a obținut dreptul să conducă, adolescentul care deja cîștiga bani muncind la uzinele Volvo din Rotterdam, și-a cumpărat o mașină. Tranzacția a făcut-o cu mama sa, care i-a vîndut un Volswvagen Golf din 1979, pentru care a plătit echivalentul a 750 de euro. Era mai puțin de un salariu pe care cel mai mare dintre fiii familiei Muit îl cîștiga într-o lună, dar mama sa nu a fost de acord să-i dea gratuit mașina. Cu toate că, atunci cînd Andre a venit în România și conducea Asociația Betania, a donat asociației pe care fiul ei o conducea una dintre mașinile familiei.
Două dintre cele șase mașini pe care le-a condus Andre Muit au fost marca Volvo și au fost achiziționate în vremea cînd lucra la Uzinele cu același nume și făcea și facultate, în paralel. Dar cea mai dragă mașină a fost un jeep Mitsubishi, pe care l-a condus imediat ce a venit în Bacău, prin 1995. Dar de care s-a despărțit imediat, la nervi.
„Plecasem în Olanda cu mașina, cu familia, dar s-a stricat pe drum, în Austria. Mașina fusese reparată în România și mecanicii uitaseră să strîngă bine ceva, așa că s-a stricat și nu am mai putut pleca mai departe. Am intrat la un service Nissan, și de acolo mi-am cumpărat o mașină nouă, ca să pot pleca mai departe. Eram atît de nervos, încît jeep-ul l-am vîndut la fier vechi și nu am mai vrut să aud de el”, rememorează aventurile Andre Muit.
Acesta conduce acum o limuzină Audi A8, de care este foarte mulțumit, pentru că îi oferă confortul și siguranța dorită. Mai ales că, este nevoie de așa ceva, avînd în vedere că traficul în România este mult mai dificil decît în Rotterdam. „Sînt foarte multe căruțe pe drumuri și niciodată nu știi cînd sare o vacă în stradă sau căruța face la stînga”, povestește, amuzat de nebunia rutieră din România, olandezul. (Costinela BREAHNĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!