Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a dispus, la începutul anului 2006, reevaluarea întregii rețele sanitare școlare, promițînd că o va revigora în ce privește atît asigurarea cu personal medical, cît și finanțarea. Și aceasta, deoarece, spre sfîrșitul anului trecut, o parte din doctorii care asigurau asistența medicală în unitățile de învățămînt și-au dat demisia din postul lor, lăsînd astfel descoperite mai multe școli și grădinițe. La vremea respectivă, doctorul Marin Buștuc, director adjunct al Autorității de Sănătate Publică (ASP), ne declara: „La Buhuși și Tîrgu Ocna nu mai avem nici un medic, iar la Comănești și Moinești a rămas doar cîte unul. Și de la școlile din Bacău au plecat doi. Este un deficit mare de medici școlari”. în 2005, în total, au renunțat la post șase medici. Dar și înainte de a se întîmpla acest lucru, numărul medicilor de medicină școlară a fost foarte mic în comparație cu totalul elevilor. La cele 239 de școli și grădinițe din mediul urban (de unitățile din rural se ocupă medicii de familie de acolo), cu peste 60.000 de școlari și preșcolari, au fost doar 25 medici, astfel că fiecare dintre ei a trebuit să se îngrijească de sănătatea a cel puțin 2.600 de copii, față de 2.000-2.500 cît prevăd normele.
Un medic, chiar și la 12 școli
în ianuarie 2006, conducerea ASP a solicitat suplimentarea celor 25 de posturi cu alte cinci. De atunci au trecut aproape nouă luni, dar situația privind asistența medicală în școli nu numai că a rămas neschimbată, dar s-a înrăutățit și mai mult. „Nu a crescut nici numărul posturilor și nici cel al medicilor. S-a făcut normarea, s-au trimis la Ministerul Sănătății numărul de medici existent și numărul necesar, imediat după ce a venit adresa de acolo cu reevaluarea, dar nu am primit nimic pînă acum. Sînt multe școli care nu au medic. în aceste condiții, cei care sînt în activitate trebuie să se ocupe de mai multe unități de învățămînt. Astfel, într-o zi un medic trebuie să treacă pe la trei sau patru școli și grădinițe, care sînt situate mai aproape ori mai departe una de alta. Ar trebui ca măcar o asistentă să fie în fiecare unitate. Pentru că într-o colectivitate, cum este școala, poate să apară oricînd un caz medical urgent”, afirmă doctorul Marin Buștuc. în momentul de față sînt numai 20 medici școlari, din care 14 în Bacău, cinci în Onești și unul în Comănești. La Moinești, Buhuși, Tîrgu Ocna și Dărmănești nu este nici un medic. Un post vacant este și în Bacău, la Cabinetul școlar nr.17. în consecință, marea majoritate a medicilor trebuie să acopere patru pînă la 12 școli și grădinițe. Dacă ar fi medic la Tîrgu Ocna, de pildă, el ar trebui să se ocupe de toate unitățile de aici (opt) și din Slănic Moldova (patru). Lucrurile nu stau bine nici măcar în Bacău. Chiar și aici, pentru că au în grijă mai multe unități de învățămînt, medicii nu pot fi prezenți într-o școală decît cîteva zile pe săptămînă. în anul școlar trecut, la Colegiul „Henri Coandă”, de exemplu, medicul a avut program aici în zilele de luni și joi, pentru că a trebuit să asigure asistența sanitară atît la acest colegiu, cît și la Școala generală „Domnița Maria” (fostă nr.8) și Școala 17 (din cartierul Izvoare). Dar rețeaua sanitară școlară suferă și de lipsă de asistenți medicali. La cele 239 școli din orașele județului sînt 112 asistene medicale, astfel că asemenea medicilor și unele asistente trebuie să alerge de la o școală la alta ori să le lase descoperite o zi sau două din săptămînă.
Stomatologii, ca iarba de leac
Cît privește asistența stomatologică, aici lucrurile stau și mai rău. în unitățile de învățămînt din mediul urban, unde trebuie să existe, medicii stomatologi care se îngrijesc de dantura elevilor sînt ca iarba de leac. La cele 239 școli și grădinițe situate în oraș sînt doar 12 medici dentiști, adică unul la 5.000 de școlari și preșcolari, în loc de unul la 1.000-1.500. Dar, pe lîngă faptul că numărul lor este extrem de mic, cei mai mulți dintre ei se concentrează în școlile din municipiul Bacău. Aici sînt 10 stomatologi la o populație școlară de peste 35.000 copii, și numai cîte unul în Onești și Comănești, la aproximativ 15.000, respectiv 7.000 elevi. Cît despre școlile din municipiul Moinești, din orașele Buhuși, Dărmănești și Slănic Moldova, acestea nu au medic stomatolog. în municipiul Bacău, există cabinete stomatologice la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Liceul Sportiv, Școala „Al.I.Cuza” (fostă nr.19), Șc. „G.Cancicov” (nr.4), Șc.”Miron Costin” (nr.28), Șc.gen.nr.15 și la Colegiul „Henri Coandă”, care asigură asistența medicală dentară a unui număr de 19.000 elevi de la aceste unități de învățămînt și altele din jur. în Onești, își desfășoară activitatea un singur cabinet și este pentru 2.500 de școlari, iar în Comănești, tot unul, pentru 4.800. Prin urmare, celor mai mulți elevi nu le rămîne decît să se adreseze cabinetelor din afara rețelei școlare, unde serviciile dentare costă, și nu puțin.
De la un an la altul, tot mai puțini bani
Cît despre finanțarea cabinetelor medicale școlare, aceasta este din ce în ce mai modestă de la un an la altul, deși prețul la medicamente, materiale sanitare, instrumentar, aparatură medicală etc. a tot crescut. Dacă în 2004, ASP a avut pentru medicina școlară 700 milioane lei, în 2005 a primit 600 milioane lei, pentru ca în 2006 suma repartizată de MSP să scadă la 540 milioane lei, deși instituția sanitară județeană a solicitat 1,2 miliarde lei, acesta fiind strictul necesar. Din cele 540 milioane lei, 380 milioane lei sînt pentru municipiul Bacău, 90 milioane lei pentru Onești, 50 milioane lei pentru Comănești și cîte 10 milioane lei pentru Moinești și Buhuși. Finanțarea se reduce la aprovizionarea cu medicamente și materiale sanitare, care se dau numai în regim de urgență, ceea ce înseamnă o pastilă, pe moment, pentru că așa prevăd normele. (Elena ȚINTARU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.