Asistenți medicali care nu știu la ce folosește algocalminul

în timp ce pe piața muncii se înregistrează o inflație de cadre medii sanitare, paradoxal, spitalele nu au de unde alege asistente medicale. Dintre sutele de candidate care s-au prezentat pînă acum la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile spitalicești, mai puțin de jumătate reușesc să depășească pragul de trecere. Această situație, spun medicii, a început să fie dramatică, și a apărut de cînd învățămîntul postliceal sanitar de stat a fost desființat. Doctorii afirmă că generațiile de absolvenți de învățămînt sanitar sînt din ce în ce mai slab pregătite, mulți dintre cei care au dobîndit mai recent statutul de asistent nedeținînd nici măcar noțiuni elementare de medicină. Problema este cu atît mai gravă, cu cît pe mîinile unor asemenea „profesioniști” este posibil să ajungă viața bolnavilor.
„Sînt catastrofe! Chiar dacă teorie mai știu cîte ceva, cînd trec la patul bolnavului nu au minimum de cunoștințe. Sînt atît de slab pregătite! Este jale ce se întîmplă cu pregătirea generațiilor de asistente în învățămîntul particular! Cînd vin la noi, trebuie reinstruite cel puțin un an ca să facă față, dar în secție, la patul bolnavului”, declară doctorul Constantin Petraru, șeful secției Gastroenterologie, din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU), secție din care trei asistente au plecat în alte locuri de muncă deoarece au fost declarate necorespunzătoare. Cît de pregătite sînt promoțiile de asistente medicale din ultimii ani o demonstrează și rezultatele la cele trei concursuri organizate anul acesta de către SJU. „Am avut trei serii de concursuri cu un număr insuficient de participanți față de numărul de locuri publicate. Dar și dintre cei care s-au înscris și au participat la concurs, jumătate au obținut sub șapte, nota de admitere. Jumătate mi se pare enorm de mult, față de anii anteriori, cînd erau trei sau patru pe un loc și aproape toți erau buni”, ne-a declarat Mariana Izvoranu, șefa serviciului Resurse Umane al SJU. Ultimul concurs, desfășurat în 12 aprilie, este cît se poate de elocvent. Pentru cele 13 posturi libere au intrat în competiție șase candidați și au trecut peste „linia de sosire” doar trei. La un concurs anterior au participat 76 și au luat notă de trecere 43, iar la altul, din 55 numai 25 au fost admiși. Dintre cei respinși unii au reușit să ia abia 3.60. „La ultimul concurs am întîlnit un caz incredibil. O concurentă nu a știut nici măcar să-mi dea un exemplu de medicament pentru calmarea durerilor. Nu cunoștea nimic despre banalul algocalmin”, afirmă doctorul Leonard Roșu, directorul SJU.

„Dăm bani grei spitalului pentru practica elevilor”

De partea cealaltă, reprezentanții școlilor sanitare postliceale particulare arată cu degetul spre spital. „Nu știu dacă putem să acuzăm numai conducerea școlii. Școlile plătesc spitalului pentru practica elevilor sume destul de mari. Pentru un stagiu de o lună la o clasă de 20 de elevi îi achităm 15 milioane lei. Iau banii și în rest nu-i interesează nimic. âi pun elevului în brațe o cutie cu condica de medicamente și îl trimit la farmacie. Nu este normal. Personalul din secții ar trebui să le arate și să-i pună să facă o injecție, să-i învețe toate celelalte lucruri practice. Nu există o colaborare între spital și școală. Totuși, în Spitalul Județean sînt angajate foarte multe asistente care au terminat școala pe care o conduc eu”, declară doctorul Dumitru Anton, directorul Școlii Postliceale Sanitare „Hera”. Interlocutorul nostru recunoaște, însă, și că „sînt și elevi care nu învață, considerînd că dacă plătesc școlarizarea unitatea este obligată să le dea note de trecere”.

SJU va plăti pregătirea elevilor silitori

Conducerea SJU nu vede decît o soluție pentru rezolvarea situației. „Vom solicita de la o școală o ofertă pentru un parteneriat public-privat. Elevii celei care va avea oferta cea mai bună vor beneficia de gratuitatea școlarizării. Va suporta taxa cu aceasta spitalul, dar cu anumite condiții: cursanții să se pregătească serios iar la absolvire să încheie cu spitalul un contract prin care acceptă să lucreze cel puțin cinci ani la noi”, a conchis doctorul Leonard Roșu. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!