Astăzi e ziua ta!

Românce care au cucerit lumea

Româncele au cucerit lumea doar prin frumusețea lor? Nu! Răsfoind documente îngălbenite de vreme constatăm că ele au fost deschizătoare de drumuri în știință și tehnică. Unirea Principatelor, cucerirea Independenței, declararea „Regatului României” au fost trepte pentru afirmarea româncelor, deși acestea încă mai întîmpinau suficient de multe obstacole. Astfel, la „Școala de poduri și șosele” ori la „Școala națională de medicină și farmacie” la sfîrșitul secolului XIX nu se primeau femei. Cu amărăciune, fondatorul „Școlii românești de igienă”, Iacob Felix, arăta că doar 20 de femei practicau medicina, față de… 1.200 de bărbați!
Dar, să vedem cum și cu ce se mîndreau străbunicele și bunicele noastre. în 1883, Maria Zaharescu devine cea dintîi licențiată a universităților noastre, cu o teză în istorie. Patru ani mai tîrziu Christiana Cristescu, urmată în 1893 de Constanța Pompilian Zossima – devin cele dintîi licențiate în Științe (C.P.Zossima va fi și fondatoarea prestigioasei reviste „Gazeta Matematică” în anul 1895). Cu laude se acoperă, chiar la Paris, în 1884, Maria Cuțeridu – Crătunescu, care obține doctoratul în medicină și chirurgie, avînd o contribuție importantă prin teza sa la combaterea cancerului uterin. Puțini știu că ea este cea care va înființa primele creșe de… fabrică din țară. Româncele nu se lasă. Hermina Walch-Kaminski demonstrează că și o femeie poate absolvi două facultăți. Una în 1886, fiind o pionieră în studiul igienei școlare și casnice, și a doua în 1890, în domeniul psihologiei animale. La 12 iunie 1890 Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu poate sări în sus de bucurie: devine prima femeie doctor în drept din lume!!! N-are șanse și nici noroc în țară: „Curtea de Casație” îi respinge dreptul de a pleda… Anul 1912: sora marelui nostru inginer Dimitrie Leonida uimește gravii și pretențioșii profesori germani ai Școlii Politehnice din Berlin – Charlottenburg prin teza sa de avangardă, primind titlul de prima femeie inginer tot din… lume!
Se încheie lista? Nu. Maria Rapală-Cicherski semnează ca prima femeie din lume devenit medic legist în anul 1907, în timp ce Cornelia Moga – la 1910 – este prima (tot din lume) femeie medic radiolog. De un curaj rar întîlnit dă dovadă și românca Elena Stănescu-Caragiani, care în Franța, în 1914 – ia, printre primele femei din lume, brevetul internațional de pilot. Va fi urmată mai tîrziu – la 17 mai 1932, de o altă temerară – Smaranda Brăescu, care prin saltul cu parașuta de la altitudinea de 7.233 de metri a stabilit un record mondial absolut, omologat de Federația Internațională de Aeronautică. Știți cum s-a prezentat ea la sărbătorirea evenimentului în Statele Unite? A sosit îmbrăcată cu o minunată ie cu înflorituri populare românești confecționată de bunica ei!
Ați auzit de „Cultura Chaborski”? Chimista Garicla Chaborski a fost cea dintîi româncă ce a reușit – în 1918, să-și înscrie numele în terminologia științifică internațională prin descoperirea unui nou gen de levură (ciupercă) – „Asparamyces gen.nov.Chaborski”. Tot în 1918 matematiciana Vera Myller, elevă a lui David Hilbert, este numită profesoară de algebră superioară și teoria funcțiilor la Iași, devenind astfel prima femeie titulară a unei catedre universitare. La doar doi ani de zile Elena Densușianu-Pușcariu ocupă, și ea, catedra de oftalmologie din Iași. în scurt timp devine membră a „Societății de oftalmologie” din Franța, Italia, Marea Britanie. Ea a fost prima care a descris „trahomul incipient” și „a introdus noi tehnici chirurgicale și a publicat peste 100 de lucrări științifice”. Să n-o uităm nici pe o altă „pionieră” – Eugenia Soru, care a avut contribuții esențiale „în studiul hidrochimiei proteinelor și a hidranților de carbon, precum și în a enzimologiei bacteriene”. Elevă a Mariei Curie, fiziciana Ștefania Mărăcineanu a fost o pionieră în studiul radioactivității: în 1924 descoperă radioactivitatea artificială a plumbului, ea semnalînd „cel dintîi fenomen de radioactivitate artificială cunoscut”. Astăzi, numele savantei e din nou în actualitate prin lucrările în „domeniul dirijării climei prin provocarea ploii artificiale, al previziunii cutremurelor pe baza emisiunilor de radon radioactiv în zona epicentrului în perioada care le precede, a legăturii dintre mișcările tectonice terestre și precipitații”.
S-au încheiat listele cu nume de românce celebre? Firește că nu! Prezentarea lor poate continua în domeniul artistic, cultural, literar, sportiv etc.
Să nu uităm că și Bacăul a dat omenirii mari personalități feminine. O eroină de la Oituz – Sanda Timotei, care în 1917 a luat șapte prizonieri inamici; „doamna pădurilor românești” – Aurora Gruescu din Oituz și prima femeie inginer silvic din lume; actrița Olga Tudorache, tot din Oituz; violonista Silvia Marcovici; canotoarea Angela Alupei; compozitoarea Felicia Donceanu; pictorița Adina Diniseanu; și, desigur, Nadia Comăneci. Numărul lor e cu mult mai mare, și doar spațiul restrîns nu ne îngăduie să le menționăm.
Pentru toate băcăuancele și, firește, pentru toate româncele, gîndurile noastre cele mai frumoase în această zi de 8 Martie. (Eugen ȘENDREA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!