Astăzi sărbătorim ânălțarea Domnului

Administrator

Creștinătatea ortodoxă prăznuiește astăzi una dintre cele mai importante sărbători creștine: ânălțarea Domnului. Numită în popor și Ispas (de la cuvîntul slav Supasu – Mîntuitorul), sărbătoarea ânălțării la cer a Domnului cade întotdeauna în Joia săptămînii a șasea după Paști, adică la 40 de zile după înviere.
Sărbătoarea de azi este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Ea a căpătat o solemnitate deosebită cînd Sfînta âmpărăteasă Elena, mama âmpăratului Constantin cel Mare, a ridicat pe muntele Măslinilor (de unde Mîntuitorul s-a înălțat la cer) o vestită biserică (Eleona), în care ânălțarea se prăznuia cu mare fast. Astăzi, biserica este în ruină, dar în ziua ânălțării se adună încă acolo o mulțime de creștini, iar clerul diferitelor confesiuni săvîrșește Sfînta Liturghie pe altare portative. Cea dintîi mențiune despre această sărbătoare se găsește la Eusebiu de Cezareea, într-o lucrare compusă în anul 322. Sărbătoarea ânălțării, prăznuită la început odată cu Rusaliile, punea pecetea finală perioadei pascale a Cincizecimii. Era un fel de încheiere a marii solemnități liturgice a Răscumpărării. în secolul al IV, Sfîntul Ioan Gură de Aur a numit această sărbătoare „cinstită și mare”. Pe la 380-385, pelerina apuseană Egeria amintește de festivitățile din ziua a 40-a după Paști. La Ierusalim, acestea aveau loc în biserica Nașterii din Betleem, iar sărbătoarea ânălțării era prăznuită la Cincizecime, adică în aceeași zi cu Pogorîrea Sfîntului Duh. La sfîrșitul secolului al IV-lea, sărbătorea ânălțării s-a despărțit de cea a Pogorîrii Sfîntului Duh. în secolul al VI-lea, Sfîntul Roman Melodul a compus o parte din cîntările acestei sărbători, iar în secolele următoare Sfîntul Ioan Damaschinul și Sfîntul Iosif Imnograful au compus canoanele din slujba ânălțării. în această zi, creștinii se salută cu formula „Hristos S-a înălțat”. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.