Moderatorul emisiunii „Nașul” de la B1 Tv a lansat luni ideea că Bacnca Comercială Română ar s-ar afla în executare silită. O acuzație similară a fost lansată acum cîțiva ani, iar BCR a fost nevoită să facă față unui val de retrageri masive de numerar, din partea clienților săi, în special din rîndul populației. Orice zvon din această categorie poate pune oricare bancă în dificultate. BCR este cea mai mare bancă românească, la care acționarul majoritar mai este, încă, statul. Banca se află, însă, în proces de privatizare, iar o parte dintre acțiunile ei se află deja în proprietate privată. Comentatorii zvonului au lansat imediat ideea că emisiunea cu pricina a fost special comandată de cei care ar avea interes ca banca să treacă printr-un nou cutremur. Zvonul a avut la bază litigiul mai vechi dintre fosta Bancorex – preluată cu tot cu probleme de BCR – și compania DacAir.
„Adevărul în litigiul Bancorex – DacAir a fost prezentat trunchiat și deformat – se arată într-un comunicat de presă trimis de purtătorul de cuvînt al băncii, Coreneliu Cojocaru. BCR nu datorează nimic în cazul DacAir, fiind un litigiu provenit din activitatea Bancorex”. Toate litigiile preluate de BCR în urma fuziunii cu Bancorex sînt garantate de stat, care urmează să facă reparațiile financiare necesare, dacă instanțele de judecată hotărăsc în defavoarea băncii, fie că este vorba de un leu sau de 20 de milioane de dolari. în prezent – susține Cojocaru -, nu există o hotărîre judecătorească în cazul amintit, care să oblige BCR la plata unei sume de bani companiei DacAir. Oficialii BCR acuză atacurile din presă ca fiind numai din partea ziarelor sau televiziunilor controlate de acționarii Dac Air.
Curtea Supremă de Justiție a scos BCR din cauză
Litigiul a început de la decizia Bancorex de a deveni acționar la DacAir, cu două milioane de acțiuni, pentru care a vărsat două miliarde de lei în 1996. Tot atunci, Bancorex și acționarii DacAir au încheiat separat o convenție prin care o sumă de circa 20 de milioane de dolari reprezenta prima de emisiune a acțiunilor și care urma să fie restituită băncii dacă afacerea preconizată ar fi avut succes. Bancorex a vărsat 6,8 milioane de dolari, după care a sistat plata și a contestat în justiție convenția cu DacAir. Evident, compania a solicitat instanței să oblige banca să verse celelalte 14 milioane de dolari. Curtea Supremă de Justiție a respins în 2002 acțiunile și a exonerat BCR de orice obligație. Mai mult, BCR a cesionat către FPS, după fuziunea cu Bancorex, acțiunile acesteia la DacAir, dar FPS nu a făcut înscrierea în Registrul Acționarilor deși transferul s-a produs în anul 2000.
DacAir a insistat pentru executarea silită.
DacAir a obținut, la Curtea de Apel, două încuviințări de executare silită, pentru participațiile BCR la companiile Romwool și Romcard (din cele 12 participații ale BCR la diverse companii pentru care DacAir a cerut încuviințarea executării silite), în condițiile în care o judecătorie din București respinsese cererile sale. BCR a făcut recursuri la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a programat judecarea contestațiilor în decembrie 2004. Recursul nu întrerupe însă executarea silită a celor două participații ale BCR la Romwool și Romcard și, de aceea, aceste proceduri își continuă cursul. „Precizăm că pe rolul instanțelor, inclusiv la înalta Curte de Casație și Justiție, sînt peste 40 de dosare DacAir. Pînă acum, sentințele au fost pronunțate în favoarea BCR, cu doar cîteva excepții, precum acțiunile deținute la Romcard și la Romwool.” – a încheiat Corneliu Cojocaru. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare – AVAS a confirmat cele declarate de Cojocaru. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.