Austriecii ne invata cum sa crestem, modern si eficient, vitele in grajd

Expertul in probleme de agricultura Dietrich Reitzner si inginerul Willibald Ehrenhofer, de la Camera Agricola din Viena, s-au intilnit ieri, 18 iulie, cu crescatori de animale din zona Comanesti – Asau, afectati in anul 2005 de inundatiile de pe Valea Muntelui. Reitzner a mai fost in zona, dupa evenimentele din 2005, pentru a vedea efectele inundatiilor, si a stat de vorba cu cei afectati. Vienezul, care lucra pentru Asociatia romano-austriaca „Semanatorul” si care perfectiona, intre altele, consultanti agricoli din tara noastra, a fost in zona Comanesti impreuna cu specilistii Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA). Aici si-a propus sa ajute, cind va avea cele necesare, la construirea de grajduri model pentru crescatorii de animale. Ieri, cei doi specialisti austrieci au ajuns din nou in judetul Bacau, la sediul OJCA, dar directorul Oficiului, Vasile Aichimoaie, i-a prezentat si prefectului Claudiu Serban, precum si directorului Directiei Silvice a judetului, Gheorghe Savu.

Austriecii gindesc si ei nemteste: ei au cerut ca in derularea proiectului de ajutor pentru fostii sinistrati sa fie folosite eficient resursele de care au nevoie, in asa fel incit sa iasa ceva eficient. „Ne-am hotarit sa facem grajduri noi – a punctat Dietrich Reitzner. Cele moderne sint, astazi, pur si simplu din lemn. Foarte simple. Asta isi fac taranii singuri, la noi. Daca facem ceva asemanator pe Valea Muntelui, vom avea nevoie de lemn si forta de munca, de ceva beton pentru fundatii si de niste cuie. L-am putea invata pe taran cum sa faca asa ceva, sa construim impreuna cu el”.

Proiectul a fost pus in practica si la Arad

Austriecii vor sa inceapa construirea unui grajd model in gospodaria unui crescator de animale de pe Valea Muntelui, cu stiinta si o parte din forta de munca de la ei, dar cu materiale si forta de munca de baza de la noi. Proiectul lor a si fost pus in practica in judetul Arad, unde un asemenea grajd este acum gata sa fie populat. „Avem nevoie de solidaritatea celor care vor avea asemenea grajduri – a mai spus Reitzner. Primul grajd, la care muncim si noi, va fi model si pentru alti gospodari. Sa zicem cs sint sase. Toti cei sase trebuie sa lucreze pe fiecare dintre cele sase santierele care se deschid. La prima constructie toti vor invata meserie, de la noi, pentru ca vom construi special, din lemn rotund si nu altfel, dupa model austriac. Mai avem nevoie si de un dulgher priceput, care sa lucreze benevol, circa o saptamina, pentru a invata si el noua metoda de lucru. Aceasta va fi plata lui. Apoi, noi plecam, iuar satenii construiesc in continuare singuri”.

Structura simpla, de lemn

Grajdul propus de austrieci este o constructie simpla. Si numai de lemn. O structura cu numai doi-trei pereti, astfel incit vacile sa nu sufere de curent si sa fie aparate de intemperii. „Conceptia ca animalului ii este frig iarna trebuie schimbata – a spus Dietrich Reitzner. Dimpotriva, in aer curat se simte mai bine, este mai ferit de boli”. Grajdul poate gazdui oricite animale este nevoie, de aceea constructia se face dupa lotul de vaci din batatura. La un grajd mic se poate adauga un modul nou, daca lotul se mareste. „Am venit sa construim la oameni care au cel putin 3 – 5 vaci si ginduri serioase sa dezvolte exploatatia – au mai spus austriecii. In tara noastra toti crescatorii folosesc acest model, in care au o platforma pentru animale, cu boxe, una pentru nutret si o camera pentru muls si pentru ingrijitori”. Cei care invata sa construiasca asemenea grajduri, pot deschide apoi chiar o firma, cu care dau de lucru altor oameni si se dezvolta in domeniul constructiilor de orice fel.

Prefectura si silvicultorii promit sprijin

Prefectul Claudiu Serban s-a interesat in amanunt de misiunea si intentiile austriecilor. El a aflat ca Dietrich Reitzner reprezinta o asociatie numita „Al doilea pas”, dar si ca autoritatile locale de la noi ar trebui sa se implice in a ajuta pe fostii sinistrati cu materiale de constructie. „Nu ar fi o problema – a spus prefectul. Dar vrem sa vedem proiectul si costurile lui. Astfel, poate putem prelungi colaborarea cu austriecii si pentru alte proiecte, pentru ca intentia lor este una foarte buna”. Directorul Gheorghe Savu – a declarat, dupa intilnire, Vasile Aichimoaie – a promis sprijin pentru lemnul de constructii, iar alte fonduri ar trebui strinse de alti sponsori si chiar de la cei ajutati. Pe Valea Muntelui ar putea fi construite, astfel, primele sase grajduri. Cei care construiesc vor putea merge in Austria, sa invete un nou fel de a creste vacile si cum se construiesc grajdurile moderne, din lemn. Pina atunci, OJCA va primi proiectul concret, desenat, al primului grajd, costurile aferente, dupa experienta Arad, si va identifica beneficiarii proiectului.