Autoritățile județului au interpretat legea cum au vrut la împroprietărirea cu păduri

Ministerul Agriculturii a dat publicității ieri, 27 iulie, rezultatul verificărilor asupra modului de împroprietărire cu terenuri forestiere în localitățile Agăș, Brusturoasa, Asău, Comănești și Palanaca, de pe Valea Trotușului. Concluziile sînt rodul controlului pe care l-au făcut consilierul ministrului Agriculturii și Pădurilor, Vasile Mircea, și Gheorghe Ridichie, de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva. „în controalele efectuate în ultima perioadă pe raza acestor localități de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vînătoare Suceava – se arată în raportul controlorilor ministeriali – a fost constatată tăierea intensivă a pădurilor puse în posesie de proprietari sau de succesorii lor, care nu au deținut terenuri forestiere înainte de naționalizarea din 1948. Circa 9.000 de hectare de arborete mature din circa 13.000 de hectare validate, cu amplasamente favorabile în bazinetul forestier al Văii Trotușului, au fost predate de Ocolul silvic Agăș – acum ocolul Ciobănuș – și ocolul Comănești, pentru punerea în posesie”.

Cu exact trei ani în urmă, reprezentanți ai Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău s-au întîlnit la Primăria Agăș într-o ședință după care nu a rămas nici măcar un simplu proces verbal. Imediat după aceasta, s-a trecut la reconstituirea și validarea de terenuri forestiere, cu invocarea legii, pe baza listelor întocmite de comitetele locale de aplicare a reformei agrare din anul 1945. Sînt, în prezent, astfel validate 12.787 hectare de pădure, cu amplasamente validate de comisia județeană în suprafață de 11.472 de hectare. Din această suprafață, s-a făcut punere în posesie pe 8.814 hectare și s-au și emis o parte din titlurile de proprietate. Controlorii de acum ai acestor acte spun că secretarul Prefecturii Bacău, Gheorghe Hură, și consilierul juridic al Direcției Silvice Bacău, Gheorghe Ardei – susține raportul -, au dat o interpretare personală prevederilor legale, în unele cazuri prin interpretări trunchiate ale acestor prevederi.

Memoriile silvicultorilor au rămas ani întregi uitate prin sertare

Aprecieri asemănătoare au fost făcute, însă, și de foști șefi de ocolae silvice, dar foști șefi ai Direcției Silvie a județului, chestionați în aceeași problemă, nu au făcut nici un fel de apreciere în acest sens, deși cu alte prilejuri s-au făcut aprecieri corecte în formularea unor interpretări asupra cererilor foștilor proprietari, iar o parte din cereri au și fost respinse. Aici au fost nominalizați de controlori Viorel Ghelasă și George Brăescu. în schimb, aceeași controlori cred că poziția fostului inspector șef al Inspectoratului teritorial sivic Bacău, Mihail Florescu, este „ambiguă”. „Acesta – se arată în raport – consideră «în prezent» nelegal modul de împroprietărire din fondul forestier proprietate publică a statului și că eventuala răspundere ar reveni exclusiv juriștilor și comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor”.
O poziție critică au avut-o, însă, Ovidiu Nica, fostul șef al ocolului Agăș, și Ionel Dumitru, șeful Biroului Fond Forestier al Direcției Silvice a județului Bacău. Dumitru a adresat încă din 2001 un memoriu Comisiei județene de fond funciar referitor la solicitările de terenuri fără temei legal, dar la acest memoriu nu s-a răspuns niciodată.

în ’45 autoritățile comuniste au recunoscut adevărații proprietari

Trimișii ministrului Agriculturii și Pădurilor au studiat inclusiv documentele care se mai află în depozitele Arhivelor Statului din Bacău, cu privire la aplicarea reformei agrare din anul 1945. Aceste documente arată, clar, că tabelele de împroprietărire invocate de cei care au aplicat legea în ultimii zece ani nu erau definitive, ba sînt chiar documente care contestă exproprierile propuse atunci de comitetele locale de reformă agrară. între altele, sînt citate documente ale Prefecturii Bacău din anul 1945, în care se arată că o parte a populației de pe Valea Muntelui a ocupat abuziv pădurile familiilor de proprietari Ghica A. Rosetti, Ioan Sturza, Elisabeta Varlam, Alina Krupenski sau ale Creditului Funciar Rural și Epitropiei Sf. Spiridon din Iași. în aceste păduri s-au și făcut, atunci, „tăieri samavolnice”.
Interpretări contrare legii au fost constatate și în actele întocmite la nivelul primăriilor de pe Valea Muntelui, ca și lipsa unor documente fără de care dreptul de proprietate nu ar putea fi dat. S-a mers pînă acolo încît, în unele cazuri, semnăturile moștenitorilor de pe cereri nu corespund cu cele de pe fișele tehnice. Abuzuri sau greșeli au fost constatate și la Comisia județeană de fond funciar.
Controlorii din minister cred că asemenea acte abuzive și greșeli au favorizat fenomenul tăierilor ilegale de pădure, dar și specula cu teren forestier. S-a constatat că punerea în posesie s-a făcut fără prezența reprezentanților ocoalelor silvice. O parte a proceselor verbale de punere în posesie nici nu au mai ajuns la ocoalele silvice, dar noii proprietari au solicitat imediat marcarea arborilor pentru tăiere.

Cinci milioane de lei hectarul de părure pentru tăiere

De la asemenea nereguli pînă la tăierile masive în care s-au implicat o puzderie de societăți comerciale nu putea fi decît un pas. Inspectoratul teritorial silvic Suceava controlează această situație din luna mai a acestui an. Investitorii de ocazie au preluat suprafețe de pădure la prețuri modice, de circa cinci milioane de lei vechi hectarul, pentru exploatare. în zonă au apărut, astfel, procuratorii de vînzare de pădure, care s-au organizat într-o adevărată industrie. La Ciobănuș și Comănești, jaful a fost imens, dar controlalele ocoalelor silvice sporadice și de mîntuială. Din zone care aveau doar un singur drum de ieșire, pe care au fost amplasate chiar mai multe puncte de control – cum este zona Camenca – s-a scos lemn în cantități uriașe, dar la punctele de control nu s-au găsit constatări în acest sens. Controlul a vizat și 15 societăți comerciale care taie și prelucrează lemn pe Valea Muntelui și la care s-au găsit nereguli peste nereguli. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!