Autostrada București – Brașov, construită de două firme din Bacău

Administrator

SC Pa&Co International SRL Oituz, aparținînd lui Costel Cășuneanu, și UMB Spedition SRL Bacău, a lui Dorinel Umbrărescu, vor executa lucrările de construcție la autostrada București – Brașov. Cele două firme din județul Bacău au participat la licitația organizată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri, împreună cu SC Euroconstruct Trading ’98 București și cu societatea AXA Com, care îi aparține tot lui Dorinel Umbrărescu. Desemnarea cîștigătorului licitației a fost anunțată ieri, de ministrul transporturilor, Radu Berceanu. „Din cauza condițiilor extrem de dure impuse de caietele de sarcini, firmele românești nu pot participa la licitații de anvergură, decît în asociere. Un constructor român nu are nici experiența necesară, nici capitalul social care să îi permită să meargă de unul singur la o astfel de licitație. Pînă acum, pe piața construcțiilor de drumuri s-a practicat un fel de lohn: firmele străine și-au adjudecat lucrările, pe care le-au dat apoi în subantrepriză societăților românești. Ei au făcut profit, atît sub formă de bani, cît și sub formă de portofoliu, iar noi am fost privați de posibilitatea de a acumula capital social și experiență. De aceea am decis să participăm în asociere la acestă licitație”, ne-a declarat omul de afaceri Costel Cășuneanu.
Consorțiul format din cele patru societăți și-a adjudecat licitația la un preț de 200 de milioane de euro, bani care vor acoperi cheltuielile pentru construcția a aproximativ 43 de kilometri de autostradă. Asocierea de firme românești a surclasat firme ca Strabag AG din Austria, Vinci din Franța și Vegyepszer din Ungaria. Potrivit lui Radu Berceanu, caietul de sarcini pentru construcția autostrăzii a fost cumpărat de 26 de societăți, dar numai patru dintre acestea s-au prezentat în faza finală a competiției. Pa&Co International Oituz se află la a doua experiență de acest gen după ce, în luna iunie, a cîștigat, împreună cu Euroconstruct, și contractul de reparații la autostrada București – Ploiești. Costel Cășuneanu spune că este un început pentru firmele românești, care oferă avantajul protejării capitalului autohton, și dă și posibilitatea dezvoltării firmelor care oferă locuri de muncă și plătesc impozite în România. „Unele firme străine care și-au adjudecat contracte au venit în România doar cu cîțiva specialiști și au plecat cu un profit consistent, cuantificat nu doar în bani, ci și în portofoliul de lucrări. Societățile cu capital autohton, care au construit de fapt drumurile, au încasat sume infime, care abia au acoperit cheltuielile și care nu au permis o dezvoltare pe măsura efortului. Experiența acumulată de societățile românești care au trecut dincolo de ușa sălilor de licitații și își pot demonstra competența creează premisa ca fondurile structurale ce urmează să intre în România să nu se întoarcă, sub formă de profit, tot în țările Uniunii Europene, ci să alimenteze bugetul autohton”, ne-a declarat Costel Cășuneanu. (Nicoleta BICHESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.