Băcăuan dizident în două țări

Administrator

Mulți români s-au opus regimului dinainte de 1989 și au suportat, împreună cu familiile lor, consecințele curajului lor. Un băcăuan născut în Iugoslavia a fost persecutat în ambele state. A scăpat de securiștii iugoslavi trecînd în România, dar l-au luat în primire ai noștri și a făcut ani buni de temniță politică. După eliberare, a rămas în Moldova și s-a căsătorit cu o româncă. Milan Petrov, în vîrstă de 77 de ani, se judecă de aproape două decenii cu autoritățile pentru a beneficia și el de indemnizația de victimă a comunismului.

Din lac în puț

Milan Petrov s-a născut în Banatul Sîrbesc, într-un sat mixt de sîrbi și români. „în 1949, tata a fost trecut în categoria «chiaburi» și l-au arestat. âl băteau în biroul primarului, sub ochii mei. Am încercat să-l eliberez, dar m-au închis și pe mine. Am reușit să scap din arest cu ajutorul uniformei mele de ofițer de aviație și am fugit în munți, cu o grupare de partizani anticomuniști regaliști numită «Vulturii Albi». La un moment dat m-au prins și m-au băgat într-un lagăr. Am scăpat și de acolo și am trecut granița în România”, își amintește pensionarul. în speranța că va primi ajutor din partea autorităților noastre, tînărul s-a predat grănicerilor. Spre disperarea sa, aceștia l-au dat imediat pe mîna Securității. „Nu mi-am dat seama de la început ce voi păți, nu eram închis, ci doar supravegheat. M-au dus întîi să le arăt cum trecusem granița, după care m-au trimis sub escortă la Timișoara și de acolo la București. Am petrecut șase luni de coșmar în beciurile Securității. Fusesem transferat la Jilava cînd a avut loc simulacrul de proces care justifica detenția”, a continuat Petrov. A fost acuzat de trecere frauduloasă a frontierei, 10 ani de închisoare, tentativă de spionaj pentru Iugoslavia, 15 ani, și «uneltire împotriva orînduirii socialiste din România», încă 15 ani. Din 15 ani, condamnare prin contopirea pedepselor, a avut norocul să ispășească numai cinci. „Am stat la Jilava, Aiud, Mărgineni și Pitești, de unde m-au eliberat prin amnistiere și mi-au stabilit domiciliu forțat la Roman. Am rămas în România și am primit cetățenia ca să mă pot căsători cu o femeie din zonă. Am lucrat ca și contabil. După moartea primei soții, m-am recăsătorit și am venit la Bacău”, a mai spus bărbatul.

Un proces interminabil

Milan Petrov s-a pensionat în 1990, anul în care a apărut o lege potrivit căreia persoanele persecutate de comuniști beneficiază de o indemnizație specială. „Am solicitat și eu acel drept. Inițial, Comisia a aprobat cererea, pe urmă însă a revenit asupra dosarului și l-au respins. De atunci mă judec cu ei. Nu am avut bani pentru avocați și a trebuit să mă reprezint singur. Sînt militar la bază și militarii adevărați nu renunță niciodată”, a încheiat bătrînul. „Cererea i-a fost respinsă pentru că la data condamnării nu avea cetățenie română și nici nu sîntem siguri în privința delictului pentru care a fost închis”, a explicat Gheorghe Descu, jurist la Direcția de Muncă și Protecție Socială (DMPS) din Bacău, instituția responsabilă cu acordarea indemnizației destinate persecutaților politic. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.