Mulți români s-au opus regimului dinainte de 1989 și au suportat, împreună cu familiile lor, consecințele curajului lor. Un băcăuan născut în Iugoslavia a fost persecutat în ambele state. A scăpat de securiștii iugoslavi trecînd în România, dar l-au luat în primire ai noștri și a făcut ani buni de temniță politică. După eliberare, a rămas în Moldova și s-a căsătorit cu o româncă. Milan Petrov, în vîrstă de 77 de ani, se judecă de aproape două decenii cu autoritățile pentru a beneficia și el de indemnizația de victimă a comunismului.
Din lac în puț
Milan Petrov s-a născut în Banatul Sîrbesc, într-un sat mixt de sîrbi și români. „în 1949, tata a fost trecut în categoria «chiaburi» și l-au arestat. âl băteau în biroul primarului, sub ochii mei. Am încercat să-l eliberez, dar m-au închis și pe mine. Am reușit să scap din arest cu ajutorul uniformei mele de ofițer de aviație și am fugit în munți, cu o grupare de partizani anticomuniști regaliști numită «Vulturii Albi». La un moment dat m-au prins și m-au băgat într-un lagăr. Am scăpat și de acolo și am trecut granița în România”, își amintește pensionarul. în speranța că va primi ajutor din partea autorităților noastre, tînărul s-a predat grănicerilor. Spre disperarea sa, aceștia l-au dat imediat pe mîna Securității. „Nu mi-am dat seama de la început ce voi păți, nu eram închis, ci doar supravegheat. M-au dus întîi să le arăt cum trecusem granița, după care m-au trimis sub escortă la Timișoara și de acolo la București. Am petrecut șase luni de coșmar în beciurile Securității. Fusesem transferat la Jilava cînd a avut loc simulacrul de proces care justifica detenția”, a continuat Petrov. A fost acuzat de trecere frauduloasă a frontierei, 10 ani de închisoare, tentativă de spionaj pentru Iugoslavia, 15 ani, și «uneltire împotriva orînduirii socialiste din România», încă 15 ani. Din 15 ani, condamnare prin contopirea pedepselor, a avut norocul să ispășească numai cinci. „Am stat la Jilava, Aiud, Mărgineni și Pitești, de unde m-au eliberat prin amnistiere și mi-au stabilit domiciliu forțat la Roman. Am rămas în România și am primit cetățenia ca să mă pot căsători cu o femeie din zonă. Am lucrat ca și contabil. După moartea primei soții, m-am recăsătorit și am venit la Bacău”, a mai spus bărbatul.
Un proces interminabil
Milan Petrov s-a pensionat în 1990, anul în care a apărut o lege potrivit căreia persoanele persecutate de comuniști beneficiază de o indemnizație specială. „Am solicitat și eu acel drept. Inițial, Comisia a aprobat cererea, pe urmă însă a revenit asupra dosarului și l-au respins. De atunci mă judec cu ei. Nu am avut bani pentru avocați și a trebuit să mă reprezint singur. Sînt militar la bază și militarii adevărați nu renunță niciodată”, a încheiat bătrînul. „Cererea i-a fost respinsă pentru că la data condamnării nu avea cetățenie română și nici nu sîntem siguri în privința delictului pentru care a fost închis”, a explicat Gheorghe Descu, jurist la Direcția de Muncă și Protecție Socială (DMPS) din Bacău, instituția responsabilă cu acordarea indemnizației destinate persecutaților politic. (Alin LEANCĂ)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.