Băcăuanii își cheltuie banii mai mult pe alimente

• bogații cumpără bunuri de folosință îndelungată cam cît jumătate din populație • sectorul intermedierilor financiare oferă cele mai mari salarii • în luna sărbătorilor de Paști, au scăzut salariile în învățămînt și sănătate

Băcăuanii au avut în luna aprilie, a Sărbătorilor de Paști, mai mulți bani pentru cumpărături. În cea mai mare parte, surplusul financiar a fost cheltuit pentru achiziția de alimente, în timp ce bunurile de folosință îndelungată au fost lăsate să mai aștepte. „Vînzările de Paști au scăzut foarte mult, aproape la jumătate față de perioada anterioară”, spune Gelu Panait, directorului magazinului Flanco Bacău. Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică (DJS) Bacău, în luna aprilie, cu un salariu mediu net de 4,9 milioane de lei s-au putut cumpăra 551 de pîini, cu 36 de bucăți mai mult decît în luna anterioară. Tot cu un salariu mediu net, băcăuanii au putut cumpăra în aprilie 127 de litri de ulei, mai mult cu zece litri ca în luna martie, 2.753 de ouă, față de numai 2.077, 48 de kilograme de carne de porc, față de 42, și 72 de kilograme de carne de pui, față de 68, în martie. Conform DJS, puterea de cumpărare a salariului, măsurată ca raport între salariul mediu și prețurile cu amănuntul ale produselor vîndute în județul Bacău, a crescut în aprilie în medie cu 6-7 procente.

Salariul mediu net pe economie s-a majorat, în luna aprilie, cu 6,8 procente, pînă la 4.955.273 de lei, iar cel brut a avansat cu 8,6 la sută, pînă la 6.885.534 de lei, în principal ca urmare a acordării primelor de Paști în majoritatea sectoarelor economice, potrivit Institutului Național de Statistică. Cifrele statistice nu sînt însă în măsură să convingă pe toată lumea că a crescut puterea de cumpărare. „Eu n-am luat nici primă de Paști și nici nu simt la buzunar creșteri. Parcă buzunarul are gaură, pui banii și s-au dus”, spune Ileana Siliman, de meserie textilistă, una dintre reacțiile la auzul cifrelor statistice.

Unele salarii au crescut, altele au scăzut

Cea mai consistentă majorare salarială de pe ansamblul economiei, de 28,8 la sută, a fost consemnată în cadrul societăților de intermediere financiară, unde salariul mediu net a fost de 17,85 milioane de lei. De altfel, acest sector conduce în clasamentul celor mai bine plătite activități din economie. Cu 26,8 la sută au crescut și salariile din silvicultură și exploatare forestieră, pînă la 5,37 milioane de lei net, iar firmele de asigurări și casele de pensii au aplicat o majorare de 19,5 procente, corespunzătoare unui salariu mediu net de 10,17 milioane de lei.

În companiile de poștă și telecomunicații, a fost înregistrată o creștere a salariului de 19,6 la sută, salariul mediu net cifrîndu-se la 9,18 milioane de lei. În unele sectoare, precum învățămîntul, sănătatea și asistența socială, salariile au scăzut cu 0,6 procente, respectiv cu 0,5 la sută. Alte motive ale creșterilor salariale aplicate în aprilie au fost, potrivit statisticienilor, realizarea unei producții mai mari, plata unor sume din profitul net al societăților și acordarea unor salarii compensatorii pentru persoanele disponibilizate din poștă și telecomunicații. Rata inflației în luna aprilie a fost de 1,1 la sută, iar pe ansamblul primelor patru luni s-a ridicat la 4,3 procente.

Aproximativ jumătate din populație trăiește la limita suficienței, adică veniturile lunare sînt destinate în exclusivitate acoperirii cheltuielilor curente, arată un studiu al GfK România, dat publicității zilele trecute. Analiza a fost realizată în luna aprilie, în cadrul unui studiu al GfK privind atitudinile și tendințele consumatorilor români. Potrivit acestuia, în ultimul an, numărul gospodăriilor care consideră că au o situație financiară mai bună a crescut cu cinci procente. În același timp, datele culese de GfK evidențiază că segmentarea puternică a veniturilor românilor a determinat situația în care zece la sută din populație, cu venituri ridicate, achiziționează bunuri de larg consum de aceeași valoare cu 50 la sută dintre români, respectiv cei cu venituri reduse.

Inflația a fost mai mică luna trecută, dar se anunță vremuri grele

Rata inflației în luna mai 2003 a fost de 0,5 la sută, iar pe primele cinci luni s-a situat la un nivel de 4,8 la sută, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică. Față de luna aprilie 2003, cel mai mult s-au scumpit serviciile (0,7 la sută) și mărfurile nealimentare (0,7 la sută), în timp ce alimentele s-au scumpit cu numai 0,3 procente. Comparativ cu sfîrșitul anului trecut, serviciile s-au scumpit cu 2,9 la sută, mărfurile nealimentare cu 4,2 la sută, iar alimentele cu 6,2 la sută. Rata medie lunară a inflației a fost în acest an de 0,9 la sută, față de 1,5 la sută în anul 2002.

Fructele proaspete, vinul, mălaiul și pîinea au fost alimentele care s-au scumpit cel mai mult în luna mai față de luna anterioară. Prețul fructelor a crescut cu șase la sută, al vinului cu 1,9 la sută, iar mălaiul s-a scumpit cu 2,1 procente, iar pîinea cu 1,7 la sută.

În aceeași perioadă, ouăle s-au ieftinit cu 17,4 la sută, iar brînza de oaie cu 3,5 procente. Din grupa mărfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit tutunul și țigările (2,8 la sută), autoturismele și piesele de schimb (1,9 la sută). La servicii, asistența medicală a fost mai scumpă cu 4,8 la sută.

Luna iulie va aduce un val de scumpiri, deoarece se anunță majorări de prețuri și tarife la gaze naturale, carburanți, energie termică, țigări și alcool, motivul invocat de autorități fiind evoluția cursului euro/dolar, pe de o parte, precum și slabă colectare a accizelor la carburanți. La acestea se adaugă și necesitatea alinierii accizelor la tutun și alcool la nivelul practicat în UE. (Florin POPESCU)