• de la an la an, datoriile băcăuanilor la întreținere cresc într-un ritm alarmant • cu o lună înainte de intrarea în sezonul rece, cînd reîncepe furnizarea căldurii, băcăuanii datorau aproape patru milioane de dolari furnizorilor de agent termic • și firmele au datorii de peste 6,4 miliarde de lei
O parte dintre locuitorii municipiul Bacău nu au trecut de ani buni pe la asociație și au ajuns să fie datori vînduți la întreținere. Așa arată cifrele seci înregistrate în contul debitului de cele două firme publice de livrare a agentului termic din municipiul Bacău. Datoria totală pe care proprietarii de apartamente din Bacău racordate la sistemul centralizat de încălzire, în contul apei calde și a căldurii deja primite, ajunge la 130 de miliarde de lei. Suma pare cu atît mai mare cu cît sezonul rece nici nu a început, iar cele mai multe dintre facturile restante provin din lunile iernii trecute. La cursul actual al valutei, datoria băcăuanilor numai la căldură și apă caldă se ridică la 3,86 milioane de euro și respectiv 3,16 milioane de dolari. Sumele cresc de la an la an, pentru că și costului facturilor e din ce în ce mai mare, iar veniturile unora dintre locuitorii din oraș nu acoperă decît parțial facturile de la întreținere.
Consumatorii de la CET sînt campioni la restanțe
La fel ca în ultimii doi ani, de cînd a devenit principalul furnizor de agent termic din oraș, CET are de recuperat de la populație cea mai mare sumă. La jumătatea lunii septembrie, restanțele de plată ale localarilor se ridicau la peste 119 miliarde de lei, sumă care arată că băcăuanii care primesc apă caldă și căldură în regim non stop sînt și campioni detașați în topul restanțierilor. Lista debitorilor este condusă detașat de Asociația 71 Taifun, care trebuie să plătească nu mai puțin de 4,3 miliarde de lei. La mare distanță de primul datornic, dar cu datorii de ordinul miliardelor de lei, se situează Asociația Narcisa 57, unde locatarii au restanțe de plată în valoare de 2,6 miliarde de lei. Alte șapte asociații din oraș trebuie să plătească facturi restante, din anii anteriori, de două pînă la 2,6 miliarde de lei. Cele mai multe dintre asociațiile din oraș au de plătit peste un miliard de lei la CET, iar lista celor ale căror restanțe sînt de cîteva milioane de lei este destul de mică. Deși pare greu de crezut, în condițiile în care restanțele sînt atît de mari, în rîndul celor 154 de asociații există și două asociații care nu au nici un leu datorie. „Ritmul încasărilor a crescut în perioada verii, dar este nesatisfăcător în raport cu mărimea debitului. La ieșirea din iarnă aveam de recuperat 174 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că peste vară, cînd a fost facturată doar apa caldă, s-au recuperat 56 de miliarde de lei”, spune Vasile Drăgușanu, directorul de la CET Bacău.
Trei asociații au plătit în avans facturile
Deși numărul consumatorilor a scăzut constant în ultimii ani, ca urmare a trecerii unor centrale în administrarea CET, dar și a debranșărilor, și Termloc are probleme mari în ce privește recuperarea facturilor de la populație. Săptămîna trecută, valoarea datoriilor de la asociații ajungea la 10,9 miliade de lei. Și în cazul celui de-al doilea operator de agent termic de pe piața băcăuană lista marilor datornici este deschisă de Asociația 39, unde locatarii trebuie să achite 1,25 miliarde de lei, după care urmează Asociația de Proprietari 27, cu 1,1 miliarde de lei datorie. Asociația 1, Asociația 125 și Asociația „Luceafărul” 93 apar, potrivit datelor de la Termloc, în rîndul celor care au plătit mai mult decît au consumat, creditînd furnizorul de agent termic.
Firmele datorează mai bine de 6,4 miliarde
Nu toți agenții economici se grăbesc să plătească facturile la utilități, iar acest lucru este demonstrat de statistici. Restanțele de plată ale firmelor care își încălzesc spațiile cu agent termic de la CET sînt, ca și la populație, de ordinul miliardelor. Mai exact, 5,77 de miliarde, iar a cincea parte din această sumă este datorată de societatea Motor Star. Topul firmelor datornice la CET continuă cu alte 135 de firme, pe listă fiind atît instituții publice, cît și societăți private pentru care, se pare, plata facturilor nu reprezintă o prioritate. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns