• adulții refuză copiii dacă au cea mai mică informație negativă despre bunicul sau străbunicul copilului, dar acceptă fără comentarii un copil găsit în mod întîmplător • cerererile de adopții naționale se mențin în jurul a o sută de solicitări pe an • perioada de soluționare a cererilor a scăzut, de ieri, cu 30 de zile
Adopțiile au fost, sînt și, probabil, vor continua să fie „felia” cea mai des comentată din domeniul protecției copilului. De altfel, interzisă în urmă de cîțiva ani încoace tocmai din cauza seriei de scandaluri pe care le-a produs, adopțiile internaționale sînt și astăzi blocate. Singurii copii care mai pleacă din țară sînt „frații unor copii adoptați de familii din străinătate înainte de interzicerea adopțiilor internaționale sau cei care pleacă în urma unor memorandumuri speciale. Oricum, procesul este foarte strict supravegheat de Guvern”, după cum ne-a declarat Sorin Brașoveanu, director general al Direcției Generale pentru Protecția Copilului (DGPC) Bacău.
În aceste condiții, adopțiile naționale nu au concurență. Mai mult, guvernanții nu ezită să sprijine cît pot adopțiile naționale. Cel puțin aceasta e singura motivație găsită de Marlena Mocanu, șefa Serviciului Prevenire și Adopție din cadrul DGPC, la decizia Parlamentului de a scurta de la 90 la 60 de zile perioada în care trebuie eliberat atestatul pe baza căruia o familie poate adopta un copil. „Din punct de vedere strict profesional, măsura nu mi se pare bună, în condițiile în care e destul de greu să cunoști familia care înfiază chiar și în 90 de zile. În mai toate țările occidentale, o adopție se rezolvă în cel puțin un an sau chiar mai mult, de aceea nu e exclus ca scurtarea perioadei de acordare a atestatului să aibă ca efect ratarea unor adopții. Dar, probabil că parlamentarii au dorit să încurajeze adopțiile naționale”, a susținut Marlena Mocanu. Cu toate acestea, ea continuă să considere problematica adopțiilor ca un fel de cireașă de pe tortul Protecției Copilului. „E cea mai frumoasă, dar și cea mai dificilă activitate de care răspund”, a mărturisit șefa serviciului de profil din cadrul DGPC.
O sută de copii înfiați pe an
DGPC Bacău nu duce însă lipsă de cereri de adopție. În 2002 au fost aprobate nu mai puțin de 101 de solicitări de acest gen, pentru ca în primele nouă luni ale acestui an să fie primite 79 de cereri, din care au fost deja rezolvate 36. Marlena Mocanu spune că băcăuanii dornici să înfieze un copil preferă in corpore bebelușii și nu ezită să scormonească tot arborele genealogic al micuțului. „Băcăuanii încă mai sînt fideli mentalității potrivit căreia părinții sau chiar bunicii naturali ai copilului au un rol determinant în evoluția ulterioară a acestuia, ceea ce nu prea este adevărat. Sigur, elementul genetic are rolul său, dar cred că mult mai mult contează ceea ce oferă familia pentru creșterea unui copil. Din acest punct de vedere, unele familii sînt chiar exagerate. De exemplu, nu demult am avut de a face cu o familie căreia i-am prezentat, ca de obicei, trei copii. Pînă la urmă, se oprise asupra unuia dintre ei, dar, la un moment dat, mi-a spus că i se pare că străbunicul copilului fusese cam bețiv”, a spus reprezentanta DGPC Bacău.
Pe de altă parte, băcăuanii par a avea o slăbiciune: copiii găsiți abandonați pe stradă, în parcuri sau în alte locuri de acest gen. „În mod curios, cînd vine vorba de copii găsiți, familiile se îngrămădesc să adopte astfel de copii fără să se mai interese cine sau ce au fost părinții, ori dacă micuții sînt sau nu bolnavi. Un astfel de caz, petrecut anul trecut la Onești, s-a finalizat cu o adopție dintre cele mai frumoase. O familie care avea deja trei copii mari a găsit lîngă un tomberon un bebeluș de cîteva zile. Au a ținut morțiș să înfieze copilul, deși nu aveau o stare socială deosebită”, a continuat Marlena Mocanu. Ea recunoaște însă, că nu toate adopțiile reușesc și, în aceste cazuri, părinții adoptivi sau copiii cer desfacerea lor. „În acest moment avem două cazuri de acest fel. O fată de 16 ani a solicitat, și probabil că va obține un rezultat favorabil, să desfacem adopția a cărui actor principal a fost. A doua solictare a venit din partea unei mame adoptive, care a vrut să se despartă de băiatul ei de opt ani. Aceasta își motiva decizia prin faptul că s-a despărțit de soț și nu mai poate avea grijă de copil, dar nu vroia să admită faptul că, de fapt, problema e la ea, nu la copil. Atît mama, cît și băiatul au fost cuprinși într-un program de consiliere și, din punctul nostru de vedere, adopția aceasta va rămîne în vigoare”, a încheiat șefa serviciului de profil din cadrul DGPC. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns