Bacăul a mai pierdut un lord

Discret, cumpătat și îndatoritor. Așa va rămîne, în memoria tuturor celor care l-au cunoscut, Mircea Petrescu. Un boem discret, dar și un bonom, un om cumpătat, cum rar puteai întîlni, un prieten și un coleg care te îndatora numai pentru că îl cunoșteai. Așa „a fost” Mircea Petrescu. Pentru că, de miercuri seara, unul dintre ultimii lorzi ai Bacăului nu mai „este”. Tot ce nu a dat pe față, în aproape șapte decenii de viață, a răbufnit într-o clipă. Exploziv, precipitat, „a semnat” ultima factură a vieții, într-un moment în care se afla, ca de obicei, între prieteni, acasă, la meciul în care Steaua punea în genunchi, încrîncenat, echipa adversă. A fost să se întîmple într-un moment în care noi toți, românii, eram cu sufletul la gură și mîndri că ne dovedim, fie și numai pe un stadion, mai fermi, mai hotărîți. Așa ne-a vrut pe toți, nea Mircea, mai ales după ’90, cînd de pe tărîm profesional a intrat hotărît în afaceri, dar și în politică, militant pentru principii mai sănătoase. S-a zbătut în toate planurile, a încercat tot felul de variante, dar în omenia pe care o degaja a rămas constant. Generații de băcăuani l-au cunoscut pe Mircea Petrescu. Generații i-au trecut prin față și prin mînă. Unii prin localurile în care a lucrat și în care s-a ridicat, profesional, „de jos”, alții prin adevăratele școli de meserii prin care au trecut, ghidați de el. Puțini își mai amintesc, poate, de crîșma din Șerbănești, în care a fost mandatar, în tinerețe. Dar cine poate uita vechea Zahana a Bacăului sau restaurantele din buricul tîrgului – Bistrița, apoi Moldova? Elita ospătarilor, barmanilor și bucătarilor a trecut pe acolo. „Erau trei – își amintesc foștii săi subalterni. De neîntrecut. Dracea, Apetrei și Petrescu”. Avea comerțul în sînge. Mama lui, doamna Lenuța, plecată între Umbre acum șapte ani, era renumită în comerțul băcăuan. Cu soția, tot Lenuța, și fiul, Ovidiu, au pornit cu 16 ani în urmă, propria lor afacere, tot în comerț. A pus suflet peste tot și, evident, nu putea fi ocolit de echipa care a reînființat, în Bacău, Camera de Comerț. Se numără printre fondatorii ei, dar și printre primii vicepreședinți de onoare, în calitatea de președinte al Secțiunii Comerț. I-a iubit, pe toți băcăuanii, cum și-a iubit propria familie. în luna mai, tocmai a sărbătorit nunta de aur. Avea familia lui în tot cea făcea – așa cum spun salariații de la Restaurantul „Ideal”, pe care îi certa, adesea, că nu vin la timp să-și ridice salariile, pe care îi ajuta și îi învăța cum se face meseria de lucrător în alimentația publică. Și în ziua în care avea să plece în altă Călătorie, s-a aflat printre ei. Dumnezeu să-l călăuzească, în pace, să-l ierte și să-l odihnească de-a pururi! (Ziarul de Bacău)rar puteai întîlni, un prieten și un

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!