Bacăul a mai pierdut un simbol

Moara „Calmanovici” a fost dinamitată

• deși avea 102 ani, pentru a o putea demola, pirotehniștii au folosit 45 de kilograme de dinamită

A căzut învinsă de vreme și de vremuri. A fost, la timpul ei, una dintre cele mai semețe clădiri ale Bacăului. Dacă nu chiar un simbol, oricum un reper important. Nici o monografie, nici o carte de amintiri nu au ignorat-o, pentru tot ce s-a întîmplat în zona ei. Aceasta a fost moara „Calmanovici și fiii”, cunoscută apoi ca moara „Aurora”, pentru ca, în ultima vreme, să fie doar „moara veche” de la „Pambac”. Pentru ce a însemnat în economia Bacăului și pentru vechimea ei a fost înscrisă pe lista monumentelor cu valoare istorică. Silueta ei zveltă, cu turnul și crenelurile ca de cetate medievală, îi dădeau, la propriu, acest statut. A fost dinamitată sîmbătă, 21 ianuarie, la ora 10.30, la 102 ani de cînd a fost înălțată.

Destinul

Destinul morii Calmanovici nu a fost scurtat de schimbările sociale din anii ’50. A fost doar schimbat. Moara a funcționat ani întregi după aceea și, rebotezată, a primit alături corpul nou al unei fabrici pe pîine. Peste alți 40 de ani, însă, la „moara veche” totul a intrat în amorțeală. Nici fabrica de pîine nu mai funcționa. Modernizările de la noua societate „Pambac”, pe platforma de Vest a Bacăului, au redus la tăcere utilajele vechi. Făina, produsele de panificație și pastele făinoase, toate se fabrică acum acolo. Un destin industrial care a căzut, ca atîtea altele în ultimii 15 ani, sub noile tendințe ale economiei de piață. în aprilie 2005, a fost inaugurat la „Pambac” cel mai performant centru de morărit din România, realizat în colaborare cu firma „Buhler” din Germania, printr-o investiție de peste șapte milioane de euro, cu o capacitate de circa 800 de tone pe zi. La sfîrșitul aceluiași an, însă, vechea fabrică de pîine cădea prima sub dinamita pirotehniștilor. „Vrem să eliberăm terenul de construcțiile inutile – ne declara directorul general al societății Pambac, Alin Giurea. în locul lor se va construi, evident, altceva. Tot ceea ce putem spune acum este că noua construcție nu va afecta cu nimic peisajul urbanistic băcăuan. Dimpotrivă”.

Istoria

Cu moara veche, lucrurile nu erau atît de simple. Statutul ei de monument istoric impunea respect și, evident, aprobări de la autorități pentru demolare. în decembrie trecut, Ministerul Culturii a dat publicității ordinul prin care „Moara Calmanovici și fiii” din Bacău a fost declasată din Lista monumentelor istorice. Era trecută la numărul 149, pe lista monumentelor istorice din județul Bacău (pe care figurează 368 de monumente), înregistrată pe strada Scheia, la numărul 14, astăzi strada Nicu Enea, numărul 1.
Conform listei, moara a fost construită în 1904. într-o altă listă, a evreilor care au participat la acte de comerț în România, întocmită de comunitatea evreiască din țara noastră, apare, de asemenea, un Leiba Calmanovici, care în 1948 figura cu o diligență de înmatriculare pentru o moară. Max Solomon, un evreu nonagenar, care a copilărit în Bacău, a evocat amintirea ei scriind despre copilăria petrecută pe malurile Bistriței, în Bacău. „Și Bacăul – scria el în povestirea «Serata», Bacăul, unde, „într-o mahala, s-a întîmplat o mare dandana”, n-ai mai cunoaște nimic din Strada Mare, strada Leca, Bacău-Piatra, Gîrla Morii, plaja «La trei». Am vizitat România acum un an, invitat de un «atașat comercial» al guvernului comunist, care încerca să împingă vinuri românești pe piața americană. Gîrla Morii, pe care o știam adîncă, cu malurile tăiate regulat, formînd un canal între stăvilarul de pe Bistrița și moara cea mare, nu mai era decît un fir de apă. Mi-aduc aminte din copilărie că am asistat neputincios la înecarea și moartea unui coleg de școală primară, care se încumetase să încerce să intre aproape de mal și a lunecat spre mijlocul adînc al gîrlei”. Despre unul dintre fiii lui Leiba Calmanovici, Jean Calmanovici, scrie tot Max Solomon, în cartea sa „La 90” (Editura Liternet): „Plecase din România, în vremea cînd legionarii participau la guvernare cu Antonescu. Fiu al unui proprietar de moară, avea bani în Elveția și cu acești bani a cumpărat o fabrică de textile în Venezuela. Pe Jean l-a ucis un atac de inimă, în preajma vîrstei de 70 de ani”.

Pirotehniștii

Vineri, 20 ianuarie, după-amiază, un cordon de jandarmi a înconjurat moara veche. în curte, pirotehniști și pompieri cu tulumbele pregătite. O defecțiune tehnică a amînat, însă operațiunea de demolare pînă a doua zi, pentru mai multă siguranță. A doua zi, ora stabilită a fost respectată pe ceas. După ce au evacuat zona, pirotehniștii au demolat imobilul prin implozie. Totul a durat doar cîteva secunde, timp în care bătrîna moară s-a scuturat de mantia vremii și a îngenuncheat lin, într-un imens nor de praf. A căzut întîi tunul. Aplecat ușor în față, prăbușit în sine, cu tot corpul principal al clădirii după el. Așa cum am văzut, în filme, că se moare executat prin împușcare. Un nor imens de praf a acoperit minute întregi totul, apoi a lăsat să se vadă mormanul de moloz vechi. Ceea ce nu au reușit atîtea cutremure de pămînt, au făcut o mînă de oameni și cîteva zeci de kilograme de dinamită. Daniel Rusu, directorul firmei „TNT”, cea care s-a ocupat de demolarea clădirii, consideră treaba ca fiind o reușită. „A fost o operațiune complexă și destul de dificilă, datorită volumului mare al construcției, peste 2.500 de metri cubi, și a înălțimii sale de 25 de metri, motiv pentru care a trebuit să utilizăm 45 de kilograme de dinamită”, ne-a declarat directorul Rusu. Din fosta moară a rămas doar o aripă construită din lemn, care nu a fost dinamitată și care va fi dărîmată cu utilaje specializate. Din ce se aude, în primăvara acestui an vor începe aici lucrările de construcție la un hipermarket, care va lua locul bătrînei mori. (Petru DONE, Florin CRĂCIUN)onstrui, evident,

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!