Bacăul este roșu și pe harta bancherilor

• zona este caracterizată cu risc ridicat, datorită cazurilor de fraudare înregistrate și gradului de concentrare a celor care le comit sau sînt susceptibili de a le comite

Buhul care s-a dus despre unii dintre băcăuani i-a pus în gardă și pe bancheri. Sectorul bancar este unul dintre cele mai sensibile la realitatea de orice fel din țară și din lume, iar bancherii iau zilnic pulsul acesteia, prin diverse mijloace. De la cazul Bancorex și al avalizărilor de la fostul FPP Moldova încoace – practic de la începutul noii etape de dezvoltare a României -, eveniment peste eveniment și veste peste veste s-au adunat în arhivele bancherilor, care după moda vremii au colorat harta județelor țării în funcție de gradele de risc în care își derulează afacerile specifice. Astfel, pe această hartă virtuală, cîteva județe și chiar zone ale României apar colorate în roșu – semn de mare risc și invitație la mare prudență în cazul cererilor de creditare. „Stăm cu ochii pe cei susceptibili ca pe butelie” – spunea unul dintre directorii de bancă din Bacău refritor la această realitate. Aatfel, au fost înroșite județele Bacău, Mureș, Sibiu și Constanța – cele care coincid cu locurile de baștină sau cu fief-ruile unor cunoscuți dar și controversați oameni de afaceri și în care au avut loc mai multe cazuri de fraudare bancară.

Bancherii sînt mai prudenți ca oricînd, după răsunătoare cazuri de faliment bancar sau de fraude, însă volumul creditelor accesate de populație sau de agenții economici este în continuă creștere, dovadă că susșiciunea planează numai asupra unor personaje deja cunoscute. Valoarea creditelor în valută contractate de băcăuani de la băncile comerciale erau, în luna iunie, sensibil apropiată de cea a creditelor în lei. Astfel, împrumuturile în valută au ajuns la aproape 2.500 de miliarde de lei, față de ceva mai mult de 3.500 de miliarde de lei credite în moneda națională. Din cele aproape 6.000 de miliarde de lei împrumutați de bănci băcăuanilor, aproape 1.600 de miliarde de lei au fost solicitați pentru nevoi de consum, în timp ce creditele imobiliare (ipotecare) s-au ridicat numai la 327,5 miliarde de lei. Față de masa totală a creditelor, băcăuanii aveau, la același termen de analiză, credite restante nesemnificative, de numai 13 miliarde la creditele în lei pe termen scurt și ceva mai mult de opt miliarde de lei la creditele pe termen mediu și lung. Dintre cei care s-au împrumutat în valută, au rămas restanțieri la fel de puțini debitori, pentru numai 6,3 miliarde de lei. (Petru DONE)