„balc2” – Constantin Andreica spune că cirezile erau, altădată, duble

(Foto: Petru DONE)

în comuna cu cele mai multe animale, zootehnia rămîne o ocupație de subzistență

• gospodarilor din Balcani le revine numai vacă la două case

Pășune peste tot la Balcani: peste dealurile domoale, de-a lugul drumului care taie comuna dintr-un capăt în altul și de o parte și alta a Tazlăului Sărat. Pășune pînă la poalele pădurii. Cosași peste tot, încît ai crede că aici toată lumea nu are altă grijă, decît fînațul. Cît vezi cu ochii, căpițe de fîn. Miroase puternic a iarbă proaspăt tăiată. Nici nu pare a mirare să afli că la Balcani există cel mai mare efectiv de matcă de vaci și, de bună seamă, cel mai mare număr de animale din județul Bacău. „Comuna noastră nu a fost niciodată cooperativizată – spune viceprimarul Vasile Luca -, iar a crește animale înseamnă aici o tradiție. Industrializarea din anii 60 – 70 a mai adunat din oameni, care pe la sonde, care la exploatarea pădurii. Care cine mai știe pe unde. De circa zece ani, însă, mulți s-au întors acasă și s-au apucat de ceea ce știau sau au învățat în copilărie: să crească animale”.

în „Situația privind activitatea de reproducție la specia bovină din județul Bacău”, în dreptul comunei Balcani, la rubrica „Efectiv matcă” apare cifra 1.422, corespunzătoare sfîrșitului lunii mai. Este cea mai mare cifră, chiar dacă la Ghimeș, Pîrjol, Bîrsănești, Dărmănești, Berești-Tazlău sau Poduri aceleași efective trec și ele binișor de 1.000. La o gospodărie, se spune, o vacă înseamnă hrana zilnică pentru toți ai casei. Dar în cele patru sate ale comunei Balcani trăiesc 8.600 de oameni, iar numărul gospodăriilor ajunge la 3.200. O simplă socoteală arată că o vacă revine doar la două case. „Sînt, însă, gospodării și cu cîte trei sau patru vaci cu lapte – precizează viceprimarul Luca -, deși majoritatrea au numai cîte una singură”. Prin urmare, circa 2.000 dintre aceste gospodării nu cresc vaci cu lapte. în rest, spune tot Vasile Luca, oamenii mai cresc și oi, cai, capre, porci sau păsări. „Mulți tineri au plecat în străinătate – am mai aflat de la viceprimar. Prin Italia, Spania și în tot Occidentul. Se întorc cu bani și își fac gospodării frumoase. La ei ne una dintre principalele speranțe. Dar să știți că și cei care s-au întors de pe unde au lucrat, în petrol sau în pădure, au venit cu salarii compensatorii și au investit o bună parte și în animale. Economia comunei nu este una dintre cele mai dezvoltate, dar creșterea animalelor cred că este prima noastră șansă să putem trăi mai bine”.

Lapte puțin și rău, bani și mai puțini

Comuna Balcani dispune de 3.200 de hectare de pășune. Mult sau puțin, acum problema pare a nu se pune așa, pentru că numărul de animale, în comuna cu cel mai mare efectiv, este departe de potențialul pastoral. Se spune că pentru a crește o vacă în cele mai bune condiții ai nevoie de un hectar de teren. La Balcani, Primăria dispune de numai 900 de hectare de pășune. Celelalte 2.300 de hectare sînt ale oamenilor. în fiecare dimineață, însă, pe cele trei pășuni comunale ies doar cîteva sute de animale. „Altă dată – spune unul dintre cei care duc zi de zi animalele la păscut, la adăpat și înapoi, în sat, Constantin Andreica – erau mult mai multe vaci. Cam de două ori mai mult. Noi mai avem, aici, pe malul Tazlăului, 70 – 80 de vite. Mulți țin vacile acasă, pe pășunea lor. Dar unii nu le dau pentru că îi costă”. Andreica păzește cireada dimpreună cu alți doi tovarăși. Unul este Constantin Ungureanu. Dacă-i întrebi de cît se plătește pentru pășunat, se scarpină amîndoi în cap și le scoți vorba cu cleștele. Ar fi cam 150 – 200 de mii de lei pe lună de animal, dar pentru viței doar 75.000 de lei. „Nu-i prea rentabil să crești o vacă – spune Constantin Andreica. Vin unii și iau laptele, dar îți dau mai puțin decît costă o sticlă de suc”. Cam cît? „Cam 5.500 de lei pe kil – mai spune Andreica -, plus ceva subvenție. Iar o vacă nu dă mai mult de 12 kile pe zi”.

Investitorii dau rar pe la Balcani

Laptele din comuna Balcani este colectat, în prezent, de două societăți comerciale. în comună – spune viceprimarul Luca – sînt șapte puncte de colectare: cele mai multe, patru, în satul Frumoasa, care este și cel mai mare. „Vin reprezentanții firmei – mai spune viceprimarul -, iau laptele și pleacă. Odată, a venit cineva de prin Buhuși, interesat să deschidă la noi o făbricuță de cașcaval. Dar n-am mai auzit de el. Alte încercări n-au mai fost. Nu avem nici o societate care să se ocupe de așa ceva. Cel mai recent investitor, care ar vrea să concesioneze niște pășune, să ridice niște saivane de oi, e Constantin Luca. E tînăr, mai conduce o afacere și vrea să investească și în animale. Dar numai să le crească”. Problema – opinează Vasile Luca – ar fi de finanțare. „Am avut o finanțare Sapard în comună – spune el -, pentru un drum. Cîte probleme nu ne-a creat! Ne-am și împrumutat pentru a susține proiectul. Acum știm cam ce înseamnă să ajungem să ne integrăm în Europa. Nu știu ce vor face oamenii, dacă nu vor mai putea vinde oricum laptele sau alte produse. Știm că trebuie să căutăm cele mai bune informații în acest sens, să adunăm oamenii și să le transmitem. Știm că sînt deja inițiative de acest fel și așteptăm să colaborăm cu Direcția Agricolă, cu Prefectura și Consiliul județean și cu toți ceilalți, să putem face ceva. Dar pînă acum, nimic concret”.
De la zootehnia de subzistență la integrarea pe piața europeană e cale lungă și la Balcani. Cum înțelege și viceprimarul Luca, primul exemplu care ar apare, ar fi scînteia care să aprindă focul. Dar omenii nu știu de unde să înceapă și, pînă atunci, se gîndesc că fără bani nu te primește mai nimeni nici măcar la vorbă. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!