Bărbații cad mult mai ușor victime șomajului

Administrator

Persoanele de sex masculin par să cadă mai ușor pradă șomajului în zona noastră, indică serviciul statistic al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău. „Din totalul de 12.435 de șomeri, doar 30 la sută sînt femei, spre deosebire de Europa de Vest, unde mult mai multe reprezentante ale sexului frumos sînt în căutare de muncă”, a precizat purtătorul de cuvînt Claudiu Boangiu. Care ar fi cauzele numărului atît de mic de șomere? Consilierul de specialitate Smaranda Enache a explicat procentul prin „angajarea masivă a localnicelor în industria ușoară, mai ales în textile, precum și pensionarea medicală sau aceea pe limită de vîrstă, ce are loc cu cîțiva ani buni înaintea bărbaților”. Pe de altă parte, a adăugat ea, o parte dintre băcăuance au plecat să lucreze în Occident, unde sînt mult mai numeroase locurile de muncă pentru femei.
O altă statistică interesantă furnizată de Forțele de Muncă este cea a șomajului structurat pe vîrste. „Per ansamblu, în județ trăiesc 2240 de persoane fără serviciu cu vîrsta de maximum 25 de ani, 6440 de vîrste între 25 și 45 de ani și alte 3255 trecute de 45 de ani. La nivel psihic, specialiștii vorbesc de o veritabilă curbă în evoluția celui rămas fără serviciu, curbă ce depinde, evident, și de vîrstă. Astfel, omul este la început optimist și activ, își caută de lucru peste tot, discută despre asta cu diverși prieteni, își depune CV-uri; dacă nu găsește nimic în răstimp de cîteva luni, apare un punct critic în starea sa, dincolo de care așteaptă declinul, prin scăderea speranțelor și a optimismului, pasivitate sau depresie”, a mai declarat Boangiu.
Cum s-ar explica însă vîrstele șomajului? „Tinerii sub 25 de ani nu au în general experiența cerută adeseori de angajatori, iar mulți nu și-au stabilit nici măcar o profesie, pe linia căreia să meargă. Totuși, dată fiind vîrsta, ei pot încerca o calificare-recalificare, prin cursurile organizate special pentru ei”, a mai spus Smaranda Enache, de la Centrul AJOFM de Formare Profesională.
Pe de altă parte, există un număr consistent de șomeri peste 45 de ani, deoarece patronii locali se feresc să angajeze asemenea cazuri, preferînd tinerii, pe care îi pot forma la locul de muncă și care sînt mai ieftini și mai rezistenți. „Multe persoane la această vîrstă au fost disponibilizate din serviciul de o viață și acum nu mai au putere să se recalifice”, a adăugat consiliera.
Am și stat de vorbă cu un șomer de 49 de ani care se prezentase la centru în speranța găsirii job-ului potrivit. „Am lucrat ca tractorist și mecanic de utilaj și nu-mi convine să ma angajez ca muncitor necalificat. De multă vreme, singurul venit îmi este ajutorul de șomaj de 230 de lei, cu care nu ne descurcăm acasă, deoarece soția e pensionată pe caz de boală și băiatul nici nu are serviciu”, a declarat Gheorghe Antoniu, fost salariat al firmei Conbac. în fine, jumătate din totalul șomerilor îl reprezintă aceia de vîrste cuprinse între 25 și 45 ani. „E vorba, în general, de victime ale restructurărilor și falimentelor agenților economici locali”, a încheiat reprezentanta AJOFM Bacău. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.