Bătăi de cap cu microciparea cabalinelor

La mai puțin de jumătate dintre caii, măgarii și catîrii din județul Bacău li s-a aplicat cîte un microcip sub piele. Asta după ce UE a impus ca să fie eradicată anemia infecțioasă la cabaline (n.r. – boală virală prin care scade imunitatea animalului). Singura soluție pe care au văzut-o specialiștii români în domeniu a fost microciparea, pînă la sacrificarea lor într-un abator autorizat. „Animalele trebuia să fie monitorizate. Microcipul indică toate datele personale ale animalelor. Astfel, noi observam dacă animalul a fost vîndut sau dacă a intrat în contact cu alți cai. Din 26.500 de cabaline, în Bacău s-au microcipat 12.511”, a explicat Ioan Iordachi, șeful Serviciului de Identificare a Animalelor. De fapt, microciparea cabalinelor a adus bătăi de cap atît stăpînilor de animale, cît și medicilor veterinari. Problema a început cînd operațiunea a trecut din sarcina Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) în cea a Unității de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (UARZ), deoarece aceștia nu aveau medici veterinari specialiști. „Microciparea trebuie să fie făcută de un medic specialist deorece, indiferent cît de mic este cipul, este vorba despre o mică incizie la gîtul animalului”, a explicat Vasile Zaharia, director al DSVSA Bacău. Deoarece UARZ nu avea medici specialiști, au fost solicitați pentru microcopare medicii veterinari din comune.

Bani pierduți

Aceștia trebuia să cumpere din banii lor microcipurile de identificare și cititoarele și apoi să-și recupereze banii de la oameni. „De foarte multe ori, oamenii își dădeau acordul ca animalul să fie microcipat, dar nu avea bani pentru așa ceva. Fiecare sătean trebuia să scoată din buzunar aproximativ 400.000 de lei vechi. Rămîneau datori la medici, ziceau ei, pînă la venirea pensiei. Sînt multe cazuri în care nici pînă în ziua de azi medicul nu și-a mai recuperat banii”, a explicat medicul Iordachi. în plus, veterinarii erau nevoiți să mai achite și costul cititoarelor. Cel mai ieftin aparat costa șapte milioane, iar unul performant, chiar și 14 milioane. „Medicii s-au trezit că unele cititoare nu erau bune, adică citeau un cod de cinsprezece cifre și litere, iar microcipul avea doar zece. Dădea eroare!”, a spus șeful Serviciului de Identificare. Acesta susține că, în multe comune din județul Bacău microcipul nu era o problemă pentru hoții de cai. Medicii veterinari spun că „teoretic, microcipul nu se poate distruge deoarece este foarte mic, cît un vîrf de ac, și hoții nu știu în ce parte a corpului este pus. în plus, de multe ori, microcipul se mai «plimbă» cîțiva centrimetri, printre mușchii animalului, atunci cînd el aleargă. Dar, au fost cazuri cînd hoții de cai au reușit să-l distrugă și animalul să nu mai poată fi identificat”.

Microcipurile, mai scumpe ca animalele

Reprezentanții DSVSA susțin că, au fost situații cînd oameni ai căror animale erau depistate cu anemie infecțioasă nu acceptau ca ele să fie sacrificate deoarece, ziceau ei, pierd bani. Pînă să vină medicul cu microciparea, omul se ducea cu animalul în tîrg și, rapid, îl vindea. „Dacă avea vreun cal frumos, lua bani buni pe el. Cumpăra apoi cîte o mîrțoagă slabă, ca vai de ea, și spunea că acela este calul bolnav. Normal că îi mai rămîneau bani. De multe ori, îl vindea și nu mai cumpăra nimic în schimb, spunînd apoi că animalul a fugit de acasă”, a spus Iordachi. După ce au fost microcipate aproape jumătate dintre cabalinele din tot județul, operațiunea s-a sistat. în multe cazuri, microcipul era mai scump ca animalul. în județul Bacău au fost depistate, în februarie și martie, 15 cabaline cu anemie infecțioasă și declarate 15 focare de infecție, majoritatea în zona Ghimeșului. (Olimpia FILIP)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!