România este deschisă pe deplin cooperării cu Franţa în privinţa problemelor minoritarilor romi, însă nu va tolera discriminarea cetăţenilor români şi a profilului României de stat membru UE, a declarat marţi, pentru AGERPRES, secretarul de stat pentru Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, după întâlnirea pe această temă cu comisarul european Viviane Reding.
În întâlnirea de lucru de marţi, de la Bruxelles, cu vice-preşedintele Comisiei Europene şi comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Aurescu a arătat că autorităţile române sunt surprinse, „în ciuda acestei disponibilităţi reale de deschidere, de continuarea campaniei mediatice, cu afectarea imaginii României şi a cetăţenilor noştri, ceea ce vine în contrast cu spiritul extrem de pozitiv al parteneriatului strategic româno-francez”.
„Am dovedit cu datele de care dispunem că argumentul afectării ordinii publice pe care îl invocă Franţa nu se susţine. Din datele furnizate de francezi, numai 708 cetăţeni români se aflau anul trecut în închisorile franceze pentru ispăşirea unor condamnări, adică 0,3% din totalul persoanelor acuzate (nu condamnate) cetăţeni străini pentru comiterea unor infracţiuni în Franţa. Marea majoritate a infracţiunilor comise sunt de gravitate mică, aşa numita infracţionalitate de vitrină. Astfel, doar 1,2% din numărul total al persoanelor acuzate (nu condamnate) la nivel naţional în Franţa (234.235 persoane) au fost infracţiuni comise de cetăţeni români. Este incorect să foloseşti cifre care se referă la persoane învinuite sau acuzate; de fapt, cifrele de referinţă ar trebui să fie doar persoanele condamnate definitiv”, a menţionat secretarul de stat.
El a menţionat că, având în vedere că nici unul din cei 500 de repatriaţi de până acum nu a avut cazier în România sau în Franţa, asta înseamnă că – plecând de la discursul securitar al părţii franceze – de fapt aceste îndepărtări de pe teritoriul francez se fac sub suspiciunea de comitere în viitor a unor infracţiuni, deci cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie.
„Am arătat foarte clar Comisiei că impunerea de condiţii de tip material, cum ar fi o limită de venit personal sau existenţa unui domiciliu stabil pentru şederea sub 3 luni, este echivalentă cu un abuz de drept, care va afecta grav cu precădere cetăţenii din Europa Centrală şi de Est, cu venituri mici. Nu putem accepta o nouă cortină de separare a vechii şi noii Europe, pe baze cenzitare. Mai ales ridică probleme juridice ideea de defini în aşa fel criteriile de restrângere a libertăţii de circulaţie – venituri minime, domiciliu stabil etc – încât de fapt cei care ‘cad’ în această categorie sunt romii. Ar fi o discriminare indirectă nepermisă”, a reliefat Aurescu poziţia transmisă comisarului Reding.
El a adăugat şi că pentru români, care au trecut prin 50 de ani de dictatură comunistă, libertatea de circulaţie este un drept cu o semnificaţie cu totul aparte, iar guvernul României nu intenţionează să renunţe la el în nicio circumstanţă.
„Am arătat că soluţia la problema comunităţii rome, care este o problemă europeană, nu este jocul de ping-pong cu aceşti oameni. (…) În acest context, am solicitat Comisiei Europene să verifice dacă aceste îndepărtări voluntare sunt cu adevărat voluntare, având în vedere circumstanţele în care se petrec evacuările succesive de tabere, până când aceste persoane se văd nevoite să accepte oferta de returnare contra cost”, a spus oficialul român.
El a arătat oficialilor de la Bruxelles şi că România nu se derobează de responsabilităţile pe care le are în ce priveşte o mai bună accesare a fondurilor comunitare pentru integrare socială. De asemenea, potrivit poziţiei României, statul de cetăţenie, statul de şedere şi nivelul de acţiune europeană trebuie să acţioneze complementar şi coordonat. De aceea, a fost avansat comisarului Reding şi un set de propuneri de acţiune la nivelul Comisiei Europene, care au în vedere transformarea Platformei Europene de Incluziune a Romilor lansată anul trecut în mecanism de coordonare a Comisiei, adoptarea în fiecare an de statele membre, cu participarea ONG-urilor, a unui Plan de acţiune în cadrul platformei.
Propunerile respective mai vizează şi încurajarea statelor membre să includă aspectele de incluziune socială în elaborarea Cadrului naţional Strategic de Referinţă şi a programelor operaţionale, elaborarea de Comisie a unui mecanism de asistare a statelor membre pentru a îmbunătăţii absorbţia fondurilor structurale, precum şi a unor măsuri de simplificare a procedurilor de accesare a fondurilor. De asemenea, propunerile României expuse de Aurescu la Bruxelles se mai referă la crearea unui program de secondment pentru experţi roma care să lucreze în instituţiile europene, campanii de informare şi conştientizare atât pentru majoritate, cât şi pentru minoritatea roma, care în acest ultim caz să încurajeze participarea la viaţa publică şi luarea deciziilor, organizarea celui de al 3-lea summit european dedicat romilor în UE, imaginarea unui program educaţional transfrontalier care să încurajeze accesul la educaţie al minorităţii roma.
„În perioada 12-13, respectiv 14 şi 20 octombrie, va avea loc la Bucureşti, Iaşi, Cluj câte o Conferinţă cu participarea la nivel de comisari europeni ref la absorbţia fondurilor europene destinate incluziunii romilor. Vom folosi această ocazie pentru eficientizarea eforturilor noastre de creştere a numărului de proiecte pentru incluziunea romilor”, a mai spus Aurescu.
Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român Bogdan Aurescu a avut marţi la Bruxelles întrevederi de lucru şi cu reprezentanţi ai cabinetelor comisarilor europeni pentru muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, şi, respectiv pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, pe tema abordării europene a problematicii roma.
Potrivit unui comunicat al MAE, delegaţia română a prezentat, de asemenea, rezultatele şi proiectele promovate de România pâna în prezent în ceea ce priveşte incluziunea socială a persoanelor aparţinând minorităţii roma. Delegaţia română a arătat şi că încercarile de a modifica reglementările UE în vederea introducerii de noi restricţii, de natură să limiteze excesiv exerciţiul dreptului fundamental la liberă circulaţie al cetăţenilor europeni, sunt în contradicţie cu obiectul şi scopul Tratatelor constitutive ale Uniunii.
Din delegaţia română prezentă marţi la Bruxelles au mai făcut parte Valentin Mocanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Dan-Valentin Fatuloiu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. AGERPRES
Lasă un răspuns