Buzunăreala de partid

Ovidiu PAULIUC

Domnii de la putere continuă să ne buzunărească prin orice mijloace și fără nici un fel de scrupule. Indiferent de culoarea politică, domnii de la putere deprind încă de la începutul mandatului meseria asta, a buzunăritului, așa cum fotbaliștii străini sosiți să joace la noi învață, în primul rînd, să înjure. Evident, în funcție de inteligență și eventuale experiențe anterioare, unii învață mai rapid, iar alții o lălăie. Știți cum e cu hoții de buzunare din autobuze: unii sînt mai rafinați și „te fac” rapid, chirugical, dar ceilalți își bagă mîna pînă la cot și durează cale de trei stații pînă își ating scopul, dacă între timp nu au fost prinși deja.
Politicienii bagă de seamă rapid că munca sau arta nu produc merțane și vile. Aceste slăbiciuni lumești necesită bani, care însă nu cresc în cărțile despre bunele intenții ale guvernărilor, nici în codul bunelor maniere. Banii vin numai dacă te orientezi la găselnițe și, mai ales, dacă ai grijă să ajungi cît mai aproape de locurile unde sînt mînuiți, dacă nu chiar în mijlocul lor. Dar și așa e greu, iar atunci, tot felul de ratangii în afaceri, cu șubrede culturi generale, și cei marcați de diverse slăbiciuni și frustrări năvălesc în politică, unde nimeni nu-și bate capul cu competența.

S-au prins că politica e o afacere, sculăria unde cea mai bănoasă îndeletnicire e plimbatul țevii prin întreprindere. Profiturile sînt incalculabile, în bani și privilegii. Se lucrează la minima rezistență și se cîștigă la maxima capacitate. Nu se tem că peste patru ani nu mai primesc voturi, fiindcă un mandat e suficient pentru umflat contul. De aceea sînt atît de rari politicienii chinuiți de grijile votanților. Deunăzi, cîțiva membri ai PSD Bacău au plecat la PD. Explicația oficială a unuia dintre ei a fost că vrea să se implice mai mult în bunul mers al comunității. Ori, din cîte îi cunoaștem activitatea, nici pe vremea cît a fost PSD la putere nu prea i-a ieșit asta cu „bunul mers”, astfel că vom presupune că îi mai trebuie cîțiva ani la putere, ca să își desăvîrșească intențiile nobile. în realitate, intarea într-un partid aflat la guvernare e rezultatul unor tratative și a unor compromisuri, care se fac pe bani buni. Ba chiar bani grei plătiți, eventual, pentru o viitoare poziție privilegiată sau alte oportunități de profituri. Ca urmare, interesul votantului e încuiat într-un cufăr și uitat acolo cît va ține mandatul. Un fel de „Dormi liniștit, partidul veghează pentru tine”.

Și revenind la competență, în aceeași arie a intereselor meschine se încadrează schimbările la șefiile instituțiilor publice, pe care actuala putere se chinuie de mai bine de un an să le tot aplice. Că tot vorbeam de hoții de buzunare din autobuze, similară cu nivelul de îndemînare și experiența lor e și îndemînarea politicienilor de a-și face viața ușoară, în așa fel încît votantul să nu bage asta de seamă. Mai rutinați, pesediștii, atunci cînd au ajuns ultima oară la putere, au tăiat de la rădăcină coada cîinelui și i-au înlocuit brusc și în masă pe directorii instituțiilor. Ce înseamnă asta? Un control absolut la toate nivelurile, din punct de vedere decizional, cu finalitate prin vistieriile cu bani publici, de unde sînt finanțate lucrări făcute de apropiații puterii. Practic, este cea mai curată dintre căile murdare de canalizare a resurselor spre cine vrea mușchiul celui cocoțat cît mai sus în scaun. Pesediștii au fost mai rapizi și, deci, au cîștigat timp mai mult pentru a opera. înlocuitorii lor spun că nici măcar nu urmăresc mutări politice în instituții, dar încetineala cu care totuși fac acest lucru nu reușește să le ascundă mișcările. Mai mult decît atît, schimbările făcute pînă acum sînt, pe alocuri, atît de paralele cu competența, încît e greu de crezut că au altă motivație decît cea politică, respectiv de răspaltă pentru unele servicii făcute în campania electorală pentru actuala putere.
Așa se întîmplă indiferent cine ar fi la putere, iar toată această vînzoleală ar fi chiar comică, dacă nu s-ar face pe bani publici. Fiindcă măsura competenței se regăsește în numărul erorilor de conducere pe care le fac oamenii puși pe la șefia instituțiilor publice. Și există deja cazuri care confirmă că polticienii ne buzunăresc vîrtos în continuare, dar nu pentru a ne merge mai bine, ci pentru a-și acoperi erorile și a-și salva pozițiile. e fac” rapid, chirugical, dar ceilalți își bagă mîna pînă la cot și durează cale de

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!