Camerele agricole se înființează pe structura consultanței agricole

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va reorganizarea Agenției Naționale de Consultanță Agricolă – ANCA, pe ale cărei structuri vor fi create camerele agricole, cu activități de informare și reprezentare a agricultorilor. Hotărîrea a fost anunțată la sfîrșitul săptămînii trecute, odată cu publicarea unui proiect de lege în acest sens. „Ideea de organizare a camerelor agricole – ne-a declarat directorul Oficiului Județeanm de Consutlanță Agricolă Bacău, Vasile Aichimoaie – nu este nouă. Dar acum avem chiar un proiect de lege, pe care noi, consultanții agricoli, îl vom dezbate mîine, 19 septembrie, iar observațiile noastre vor fi înaintate la ANCA”. Personalul camerelor agricole – se spuen în proiect – va proveni, în proporție de 20%, din rîndul aleșilor locali (primari, consilieri), 60% vor fi reprezentanți ai producătorilor agricoli, iar 20% reprezentanți ai comunității locale, desemnați prin alegere liberă dintre locuitorii comunei.

„Misiunea camerelor agricole este reprezentarea agricultorilor persoane fizice sau juridice din mediul rural care dețin suprafețe agricole. Camerele vor fi structuri autonome, care vor funcționa fie în plan local, pentru fiecare comunitate locală, fie pentru o anumită suprafață minimă de teren agricol” – spe spune în textul de lege.
Ideea înființării camerelor agricole s-a născut în județul bacău. Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Ruală (DADR) a făcut mai multe demersuri în acest sens, a trimis variante ale unor acte normative de înființare și funcționare a camerelor agricole la Ministerul Agriculturii, iar administratorii politicii agricole din acest minister au fost de acord cu ea. Directorul executiv al DADR Bacău, Mihai Banu, a opinat, pe această temă, că dezvoltarea excesivă a serviciilor oferite fermierilor la nivel de județ, informațiile care vin de la Centru, se pot bloca, la un moment dat. „Camera agricolă – spune Mihai Banu – trebuie să facă toate serviciile, pentru a putea să fie finanțată din impozitul pe venitul agricol sau pe terenuri. După mine, toți cei care lucrează în Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și sînt repartizați în teritoriu ar trebui să treacă în camerele agricole. Iar serviciile pe care Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și direcțiile agricole, vrea să le contracteze cu camerele agricole pot fi o a doua sursă de finanțare”. Mihai Banu este convins că într-un sat nu trebuie să existe două instituții ale aceluiași minister, pentru ca fermierii să se ducă într-un singur loc în care să primească toate informațiile. „Agenția de Plăți – a mai precizat Mihai Banu, unul dintre promotorii proiectului de înființare a camerelor agricole – trebuie să fie instituția de gestionare a plăților de la stat către fermieri, iar direcția agricolă o instituție de coordonare tehnică. Aparatul tehnic trebuie să fie al ministerului agriculturii, în coordonarea structurilor acestuia, pînă la pornirea, organizarea deplină a camerelor agricole, care cere timp. Acum, noi avem nevoie de formarea camerelor. Direcția agricolă trebuie să se ocupe de formarea formatorilor în acest sens. După ce camerele au fost consolidate, ele se pot organiza în federații sau alte organizații”.

Ce fac noile structuri agricole

Camerele Agricole – se spune în textul proiectului de lege – sînt structuri autonome de interes public, cu personalitate juridică. Ele au funcție de consultare, de consiliere și de reprezentare în domeniul activităților de interes agricol, forestier și alte sectoare apropiate. În acest sens, ele pot formula, la solicitarea autorităților publice sau din proprie initiațivă, propuneri privind politicile publice de orientare, coordonare și dezvoltare a sectorului agricol, reglementările de ordin fiscal relative la activitățile agricole, reglementările funciare și silvice din mediul rural și formarea profesionala a fermierilor. Dar și metodologia de stabilire a prețurilor, a modalităților de comercializare a produselor agricole procesate, coordonarea acțiunilor de împădurire a terenurilor degradate, înființarea perdelelor forestiere de protecție, asigurarea unei concepții unitare de amenajare a terenurilor degradate și de corectare a torenților pe bazine hidrografice și perimetre de ameliorare. De asemenea, și dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere, coordonarea exproprierilor pentru cauza de utilitate publică a terenurilor degradate și pe care se înființează perdele forestiere de protecție, tratamente fitosanitare și ameliorarea soiurilor și a raselor de animale, agroturism și bunele practici agricole. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!