Cap limpede

Mireasa vîndută

Mihai BUZNEA

Nimic nu e veșnic.Toate lucrurile, dar mai ales cele frumoase, au un sfîrșit, indiferent dacă acesta e, sau nu, pe placul tău, conform cu dorințele tale. Acta est fabula (Piesa a fost jucată, s-a sfîrșit). Plec. Pentru că așa am hotărît eu, dar nu și pentru că așa aș fi vrut. Nu mă mai vor alții. Nu contează de ce. âi incomodez. Nu-i las să se desfășoare. Simt pe propria-mi piele că dragoste cu sila nu se face. Prin cîțiva, prin acei patru – cinci puritani, „Deșteptarea” m-a trădat. Ziarul trece, de-acum, într-un alt capitol al vieții personale. Ce va urma? Le spun binevoitorilor mei, înainte de a ne despărți, la un pahar de șampanie pregătită din vreme de contestatari pentru un astfel de eveniment „victorios”: fără mine, fără voi, ziarul va merge înainte. Veți rezolva, probabil, unele lucruri, dar care pînă la urmă nu vor fi spre folosul vostru, mulți ochi doritori și pofticioși sînt deja ațintiți spre ceea ce se va întîmpla aici. Vi se va lua mălaiul din față cu tot cu strachină și lingură. Par surprinși. Zîmbesc a mirare: nouă să ni se întîmple așa ceva?!
Transformată în societate comercială cu capital integral de stat (februarie 1991) conform legilor 15 și 31, apărute spre finele anului ’90, „Deșteptarea” parcurge, într-adevăr, o perioadă de acumulări: este creată propria rețea de difuzare; achiziționează primele autoturisme pentru deplasările în teren ale redactorilor; se pune pe picioare o activitate de comerț; își cîștigă independența tipografică prin achiziționarea unor utilaje de procesare și imprimare. Se privatizează prin metoda MEBO. Prin ce fel de formule – ortodoxe sau „catolice” – se realizează toate acestea, contează mai puțin. Important e că „roata” se-nvîrte. Mai cu folos pentru unii, mai scîrțîind pentru alții. Dar se-nvîrte. Zestrea miresei face cu ochiul, iar pețitorii încep să roiască în jurul ei. Cererea în căsătorie se face în stil modern, ocolindu-se formula clasică „de bună voie și nesilit de nimeni iei…?!” Chestiunea se pune altfel: care dă mai mult. Ca la șatra lui Boian. Cu o participare de două ori și jumătate față de valoarea la zi a unei acțiuni, mirele se mută în casa nouă a miresei. Avea să se dovedească afacerea cea mai de succes, strălucitoare în constelația Selenei.
Proorocirea mi se împlinise. Și chiar destul de repede: după numai trei ani și jumătate! Majoritarul își adjudecase peste 98 la sută dintre acțiuni! Victorie a la Pyrrhus. Chermeza putea să înceapă. Cu milioanele, sau zecile de milioane în buzunare (la puterea de cumpărare din august ’95) proaspăt (aparent) îmbogățiții (păcăliți) au doar vise înveșmîntate în roz. Dulci amăgiri! âși umpluseră o doniță – două cu lapte, dar alungaseră vaca din bătătură. Trezirea la realitate avea să vină curînd, dar deja era prea tîrziu!…
Copilul teribil al revoluției băcăuane se convertise la capitalism și economia de piață. Rezistase doar cinci ani și jumătate, atîta cît să se întremeze pentru a putea sta pe propriile picioare. Apoi fusese luat de noul val și purtat spre alte limanuri și destine. Cu bine, my darling!
Ce s-a întîmplat „după”?
într-o răbufnire de orgolii, o echipă de șoc desprinsă din redacția
„Deșteptarea” fondează „Informația Bacăului”, pe sponsorizarea unuia dintre potentații zilei. Deviza noii publicații: „Le luăm fața!” Ziarul nu depășește, însă, condiția unei gazete de perete mediocre, astfel că sucombă după scurt timp fără să lase urme adînci sau amintiri trainice. O dovadă în plus că nu foștii manageri ai „Deșteptării” „țineau fața” ziarului, ci invers. Dar asta e, deja, o altă istorie… Cei nouă redactori care semnaseră în caseta celei dintîi ediții a ziarului „Deșteptarea” apărută pe 23 decembrie ’89 s-au împrăștiat, mai apoi, care încotro. Au venit alții și alții. Schimb, de altfel firesc, de generații. Viața unei publicații e o desfășurare continuă de evenimente, de fapte, de întîmplări și situații; de oameni și caractere. Iar timpul nu poate fi oprit din scurgerea-i implacabilă. Singurul lucru care rămîne, care nu se șterge niciodată, sînt imaginile și trăirile începutului. Ale adolescenței, tinereții și maturității celei la a cărei naștere ai contribuit. Mai departe vor fi alte desfășurări care nu țin de voința ta. Precum mireasa care a îmbătrînit; nu întotdeauna rămîne frumoasă și cu vino-ncoa. Fără ea, n-ar putea exista nici marile decepții, nici marile trădări, dar nici marile iubiri… e v

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!