• fosta președintă a Băncii Transilvania Bacău spune că a acordat credite la trei firme în aceeași zi, fără să respecte normele de creditare, pentru ca acestea să nu intre în incapacitate de plată • Negoiță a spus că însuși Iosif Pop i-a promis creditare lui Benoni Beca, patronul firmei Amapolla, pentru înființarea unei rețele de distribuție a băuturilor alcoolice și construcția unei fabrici de alcool
Pentru a treia oară consecutiv, judecătorii de la Tribunalul Bacău au audiat-o pe Carmen Negoiță, fosta directoare a Băncii Transilvania Bacău. Audierea ei nu s-a terminat însă nici la termenul de ieri, fosta directoare avînd încă multe de lămurit în fața judecătorilor.
La ultimul termen, judecătorii au fost curioși să afle cum se face că fosta directoare a dat, într-o zi de sîmbătă a lunii august 2001, nu mai puțin de trei credite a cîte 1,2 miliarde de lei fiecare, fără să respecte nici cea mai elementară normă de creditare. Conform regulilor bancare generale, orice împrumut trebuie să respecte niște etape: negocierea, aprobarea, acordarea, urmărirea și restituirea împrumutului. Fosta directoare a acordat aproape 4 miliarde de lei respectînd doar etapa referitoare la virarea efectivă a banilor. Creditele nu au fost negociate, nu au fost aprobate în Comitetul de Credit și Risc și nu au avut la bază nici un fel de documentație. În fața judectorilor Carmen Negoiță și-a justificat gestul: „Erau trei societăți care nu fac parte din aceste grupuri și care aveau scadență chiar în ziua aceea la împrumuturi, pentru care aveau garanție trei file de CEC emise de societățile din grupul „alcool”. Cum în cazul în care nu își achitau rata cele trei intrau alături de societățile emitente a CEC-urilor în Centrala incidențelor de Plată de la BNR, am decis că este mai bine să acord trei credite societăilor care au emis CEC-urile pentru ca acestea să poată fi încasate de firmele la care erau depuse drept garanție, și așa s-a rezolvat totul. În plus, eu am încheiat după aceea contracte de garanții imobiliare și am securizat, în acest fel, garanțiile față de ceea ce era înainte cu filele CEC.
Pentru cele trei împrumuturi acordate pe soceitățile Kinoti, Miraben și Monchin am avut garanție ferma de pui de la Buhuși. Eu consider că am făcut un bine băncii securizînd aceste credite”, a declarat Carmen Negoiță. Conform reglementărilor în vigoare, orice întîrziere la plata unei rate sau neîncasarea unor CEC-uri din lipsă de lichidități în contul societății emitente impune, automat, din partea băncii la care a avut loc evenimentul să semnaleze acest lucru la Centrala Incidențelor de Plată a BNR. Urmările imediate sînt că societatea respectivă nu mai are voie să emită CEC-uri, intră în incapacitate de plată și, mai ales, ajunge pe mîna polițiștilor care cercetează administratorul pentru emiterea de CEC-uri fără acoperire.
Control cu scop precis: înfundarea funcționarilor
Carmen Negoiță le-a spus judecătorilor că toate controalele efectuate în anii anteriori de șefii băncii din Cluj, de inspectorii BNR sau de auditorii externi nu au găsit nimic în neregulă cu privire la activitatea de creditare. Doar la ultimul control, efectuat la finele anului 2001, raportul de audit intern și cel al BNR au acuzat deficiențe găsite la sucursala băcăuană, care a devenit astfel oaia neagră a rețelei de sucursale a Băncii Transilvania. „Ultimul raport al BNR a fost copiat după raportul de audit intern efectuat de conducerea băncii, control condus de Radu Roșca, despre care în bancă se știa că este nepotul președintelui Iosif Pop. El a consemnat tot felul de deficiențe, care chiar nu prejudiciau în nici un fel banca, dar erau trecute la grămadă doar pentru a ne acuza de cît mai multe pe toți funcționarii. Mai mult, echipa de control condusă de Radu Roșca știa de toate aceste deficiențe consemnate în raport pentru simplul motiv că toate creditele se înregistrau în rețeaua informatică a băncii în prezența clientului, așa că nu aveau cum să nu știe de ele și să le constate tocmai la control”, a mai spus fosta directoare a băncii. Carmen Negoiță a adăugat că Iosif Pop a fost cel care i-a sugerat lui Benoni Beca, patronul firmei Amapolla, să organizeze o rețea de distribuție proprie a băuturilor alcoolice prin înființarea unor societăți pe numele salariaților în care avea încredere. „Doar și el a făcut același lucru. Într-o singură zi, a înființat trei societăți cu aceiași acționari și același obiect de activitate. Eram de față cînd i-a spus doamnei Maria Crișan, directorul Direcției de credite din centrală, că Beca va înființa o rețea de distribuție a alcoolului finanțată de Banca Transilvania. Doamna Crișan l-a întrebat care va fi aria de cuprindere a rețelei, iar Benoni Beca i-a răspuns că încetul cu încetul vrea să cuprindă toată țara. Atunci doamna Crișan s-a bucurat, pentru că, a spus ea, în felul acesta mulți dintre clienții distribuitorilor își vor rula banii prin Banca Transilvania”, a explicat fosta directoare. Carmen Negoiță susține astfel declarațiile date de Benoni Beca, liderul grupului „alcool” din dosar, care a spus că el a fost înșelat de bancă și că cei din conducerea Băncii Transilvania i-au promis finanțare și pentru înființarea rețelei de distribuție a băuturilor alcoolice și pentru construcția unei fabrici de alcool. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns