Carnetul de muncă va rămîne principalul act care atestă vechimea în muncă a salaritului încă trei ani. Ministerul Muncii a emis propus un proiect de lege care să modifice Codul Muncii. La sfîrșitul acestui an, fiecare angajat trebuia să își primească carnetul de muncă și să îl păstreze. Vechimea în muncă era evidențiată doar în declarațiile nominale și în registrul de evidență a salariaților. Noile schimbări de lege nu mai scot în ilegalitate carnetul de muncă, ci îi prelungesc durata de viață pînă la sfîrșitul anului 2006. Sub pretextul că nu se poate avea o evidență clară pînă la sfîrșitul acestui an asupra orelor de muncă ale salariaților, mai marii de la București s-au gîndit să remedieze boacăna pe care tot ei au creat-o. Proiectul nu precizează însă ce se va întîmpla cu registrele de evidență a salariaților. Înlocuirea carnetului de muncă nu se va face pînă cînd nu se pune la punct un sistem performant care să nu conducă la prejudicierea sistemului de asigurări sociale și a oamenilor. Dacă proiectul va fi adoptat în curînd, Ministerul Muncii va trebui să tipărească noi carnete de muncă, deoarece patronii nu mai au în ce trece vechimea în muncă a salariaților. În județul nostru sînt necesare peste 4.500 de carnete și 7.000 de suplimente. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Carnetele de mună rămîn în picioare încă trei ani
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.