Castelul de la Hemeiuși găzduieșe cea mai mare colecție de trandafiri din țară

Administrator

Parcul dendrologic de la Hemeiuși ascunde o comoară, ce-i drept doar de-o vară: cea mai mare colecție de trandafiri din România. Sau, cel puțin așa consideră conducerea Direcției Silvice din Bacău, după ce-a ajuns să numere nu mai puțin de 600 de specii și 1.500 de fire de trandafiri. Colecția tinde în acest fel să redevină ce-a fost înainte de revoluție. „N-aș putea să-i fac o evalure din punct de vedere financiar, pentru că efortul de refacere a ei nu a constat nepărat în achiziția de soiuri, cît mai ales în schimbul cu alți colecționari. Colecția de la Hemeiuși era cea mai mare din țară și cea mai renumită, dar după revoluție, ea a fost pierdută aproape în întregime. N-aș putea spune dacă din lipsă de interes sau de finanțare. Cred că mai mult din această ultimă cauză. Parcul era administrat de Institutul de Cercetări Agricole și Silvice, (ICAS), iar fondurile de finanțare, nu numai aici, ci la tot ce însemna cercetare, erau aproape inexistente. Ca să nu mai vorbim că toată echipa de cercetători de aici, din Bacău, se reduce la un cercetător și doi laboranți. Este evident că pentru întreținerea și îngrijirea unui parc de 50 de hectare, cu mii de specii de arbori și cu cîteva sute de soiuri de trandafiri, erau prea puțini”, spune Gheorghe Savu, directorul Direcției Silvice Bacău. Acum, colecția, întinsă pe aproape toată suprafața parcului, este gata de valorificare. în felul acesta, în condițiile în care se va finaliza refacerea castelului, clădirea acestuia ar putea să fie întreținută și din comercializarea butașilor. „Clădirea castelului este una de patrimoniu. întreținerea ei costă însă enorm și nici nu se poate pune problema de a obține bani de pe urma închirierii. Destinația ei poate fi cel mult de muzeu. în nici un caz nu se pot face acolo birouri, de exemplu. Dar s-ar putea organiza aici și evenimente culturale de excepție, concerte simfonice, oricum manifestări care să nu contravină în nici un fel statutului imobilului”, a mai spus Savu.

Un abuz care a dus la binele parcului

în anul 2003, o vizită a lui Ionel Dumitru, fostul director al Regiei Naționale a Pădurilor (RNP), a dus la preluarea parcului în administrarea Direcției Silvice din cea a ICAS-ului. Fără drept de apel, Dumitru, acum trimis în judecată de Departamentul Național Anticorupție pentru diferite abuzuri în folosirea fondurilor instituției, a tunat și a adunat lîngă el toată conducerea de atunci a Direcției Silvice, a venit cu o armată de ziariști de la București, a convocat la fel de rapid și o întîlnire cu ziariștii din presa locală, și, împărțind amenințări cu desfacerea contractului de muncă în dreapta și stînga, a anunțat preluarea parcului în administrarea Regiei. Spunea că în cel mult un an de zile castelul trebuie refăcut, parcul trebuie pus la punct, și vrea să vadă pe alei calești cu cai de rasă, la promenadă. „ICAS nu are bani pentru așa ceva, de aceea preluăm totul. Ca să putem finanța legal toate aceste investiții”, perora, atunci, Dumitru. Nimeni n-a îndrăznit să spună nici „pîs”, deși pe ici, pe colo, se vorbea despre un abuz și despre existența unor interese oculte în această preluare intempestivă. „Sigur că fost un abuz modul în care s-a petrecut totul. Deși, locația de aici figura în patrimoniul inițial al silvicultorilor. Dar, în 1954, parcul a fost oferit „pentru găzduire”, ICAS, instituția care ar fi trebuit să se preocupe de colecțiile de arbori și de cea de trandafiri. însă fără fonduri și fără oameni. Inițial, aici erau 1.600 de specii de arbori, dar pînă la revoluție se pierdurseră deja 300 de soiuri și aproape în totalitate colecția de trandafiri. Cît despre interesele oculte, se spune că acest loc urma să fie pregătit pentru un fel de centru de echitație, dar nu prentru omul de rînd, ci pentru Adrian Năstase, care pusese ochii pe locație cînd a venit odată în vizită la HIT la Hemeiuși. A văzut locația din elicopter, și cum parcul industrial se învecinează cu cel dendroloigic a început să se intereseze de el și a și fost auzit de oameni cînd a spus că acolo s-ar potrivi mult mai bine un loc de echitație și un eventual hotel de lux. Preluarea în administrarea Direcției Silvice a Parcului dendrologic ar fi fost primul pas în acest scop”, mai spune Savu. Doar că alegerile din 2004 au dat peste cap planurile puse la cale de potentații zilei. Iar banii care ar fi trebuit canalizați către edificarea unui centru de echitație au fost redirecționați către refacerea parcului. „Nu pot însă să nu recunosc faptul că acel abuz privind modul brutal de preluare nu are și partea lui bună: s-au început lucrările de refacere a castelului, s-au băgat bani în întreținerea parcului și s-a refăcut colecția de trandafiri, iar locul arată acum așa cum i-a fost destinația. în nici un caz de echitație pentru Adrian Năstase”, a mai spus directorul Direcției Silvice. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.