„Ce e mult strică!”

Cine a pomenit de un majorat sau bairam fără băutură? Cine nu a văzut adolesenți cu pahare de bere sau alcool la diferite festivaluri de pe plaiurile băcăuane? Pentru elevi, băutura ajuns chiar un mod de viață și nu cred că exagerez cînd afirm acest lucru. Dacă în străinătate legile privind consumul de alcool chiar sînt respectate, la noi sînt ca și inexistente. E o problemă care devine din ce în ce mai serioasă, dar care nu este conștientizată de adolescenți și, uneori, chiar de părinți. Specificitatea situației României constă în statutul său istoric de producător de băuturi alcoolice (nu demult, a fost lansat un program turistic denumit ” România, țara vinului”). Situație ce semnifică faptul că producția și consumul de alcool sînt acceptate în cadrul unui sistem de valori foarte indulgent. Băutul în cantități mari și efectele sale sînt văzute dintr-o perspectivă de amuzament, ca făcînd parte din comportamentul normal; o expresie populară spune despre un consumator serios de alcool că acesta are „darul beției”. Tocmai de aceea există o mare toleranță la nivelul societății față de manifestările care însoțesc ingerarea unor mari cantități de alcool (comportamente antisociale, autodistructive).
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în cazul în care nu se vor lua măsuri de reducere a consumului de alcool, în România se va depăși un consum alcool de 10 litri pe cap de locuitor. Mai mult, OMS a concluzionat că România (împreună cu Ungaria) prezintă cele mai înalte rate ale mortalității prin ciroza hepatică alcoolică înregistrate în Europa începînd din anul 2002. Semnalul de alarmă deja a fost tras! Adolescenții nu se sinchisesc de aceste date îngrijorătoare, dar părinții ar trebui să fie mult mai atenți în privința odraslelor, în special a băieților.
„Cît înseamnă prea mult?” este o întrebare lipsită de sens pentru adolescenți. Nimeni nu își pune această întrebare; „mult” e poate doar un cocktail cu prea multe ingrediente: bere, vin, ceva gin și poate o cantitate suficientă de coniac. Inevitabil apare și întrebarea (și nu retorică) de ce acest consum exagerat de alcool în rîndul tinerilor? Doar pentru distracție? Nu toată lumea reacționează în același mod la consumul de alcoool. Personalitatea fiecăruia este un factor important pentru a observa diverse reacții. Organismul suferă efectele negative în aceeeași modalitate, dar reacțiile persoanelor diferă: unii pot deveni foarte veseli, iar alții pot fi depresivi și agresivi. Pentru unii, alcoolul poate deveni, prin acțiunea sa anestezică, un mijloc de a alunga sentimentele de teamă, încordare și depresie. Sub influența băuturii devin mai siguri pe ei și au impresia că problemele lor s-au rezolvat sau au devenit minore. Oamenii au tendința de a consuma alcool pentru a alunga sentimentele neplăcute. Dacă acest model se repetă cu regularitate, se poate întîmpla ca din stimulent să devină „mijloc de a face față problemelor”. Nu există limite clare între a fi sau a nu fi dependent. Nu se pot distinge clar fazele evoluției dependenței, dar se poate face un contur global al procesului. Consumul de alcool începe întotdeauna în circumstanțe sociale, pentru ca trecerea la abuzul de alcool să fie ușoară. în România, ne confruntăm zilnic cu aproximativ 1,5 milioane de persoane care au probleme cu băutura. Cîteva sute de mii sînt chiar dependente de alcool. Pentru a nu vă transforma într-o dată din această statistică, e cel mai ușor să aveți întotdeauna în vedere proverbul „Ce e mult strică”. Gîndiți-vă la francezi, care sînt consumatori înrăiți ai licorii zeului Bachus, dar nu au probleme cu dependența de alcool. Dacă vă confruntați cu o problemă de acest gen, cel mai incicat este să apelați la un ajutor specializat, lăsînd la o parte prejudecățile de a consulta un psiholog. (Andreea ROȘCAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!