Ce înseamnă ordinul de protecție (II)

Avocat DANIELA GOGAN
Baroul Bacău
avocatgogan@gmail.com

Din anul 2003 a intrat în vigoare în România o lege pentru combaterea violenței în familie – Legea nr. 217/2003. Deși există din anul 2003, această lege a funcționat deficitar, în practică doar 2% din cazurile semnalate au ajuns să fie instrumentate de procurori. Cauzele pentru care această lege a funcționat deficitar sunt diverse: lipsa plângerii depuse de partea vătămată, împăcarea victimei cu agresorul, lipsa protecției victimelor din partea autorităților etc.

Situația s-a schimbat din mai 2012, când a intrat în vigoare Legea nr. 25/2012. Această lege modifică Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie cu o măsură importantă pentru protecția victimei – ordinul de protecție.
În accepțiunea acestei legi, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvărșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate provoca un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate (art. 2 din Legea nr. 25/2012).
Competentă să soluționeze astfel cererilor legate de ordine de protecție este judecătoria de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima.

Cererea poate fi introdusă de victimă, reprezentantul legal, procuror în numele victimei, reprezentantul autorității sau structurii competente la nivelul unității administrativ-teritoriale cu atribuții în materia protecției victimelor violenței în familie.
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru.
Cererile se judecă în cameră de consiliu și, deși legea prevede că se judecă de urgență și că se poate emite ordinul și în aceiași zi, în practică primul termen de judecată se dă peste două săptămâni.
Participarea procurorului este obligatorie. Cel ce solicită ordin de protecție trebuie să dovedească cu martori și înscrisuri motivele pe care se sprijină această solicitare.
Legea prevede, la art. 27 alin. 7, că judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind administrate probe a căror administrare necesită timp îndelungat, dar în realitate procedura de soluționare este alta. Dacă nu dovedești motivele susținute, instanța nu emite acest ordin.
Ordinul de protecție este executoriu. La cererea victimei sau din oficiu atunci când se impune, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea vreunui termen.
Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecție este supusă recursului, în termen dede la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților și trei zile de la comunicare dacă s-a dat fără citarea lor. În cele mai multe situații se dă fără citarea lor.
Se poate solicita instanței de recurs să suspende executarea ordinului de protecție, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către instanță.
Ordinul de protecție se comunică structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și a agresorului.
Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
Încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea părților înlătură raspunderea penală.
În cazul în care cel care încalcă măsurile dispuse prin ordinul de protecție este condamnat pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești, judecătorul nu poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei. Se execută pedeapsa aplicată.
Se poate solicita un nou ordin de protecție la expirarea duratei măsurilor de protecție dispuse de instanță, dacă există indicii că, în lipsa unui ordin de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol celui ce solicită protecție.
Cel împotriva căreia s-a depus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului dacă a respectat condițiile impuse.