Ce mai cer băcăuanii de la Arhive

Cine nu a apelat niciodată la ele are impresia că arhivele sînt bune doar de „dezgropat morții” și, într-un fel, chiar cu asta se ocupă. Pentru unii, însă, acei „morți” pot reprezenta o adevărată mană cerească, motiv pentru care am încercat să aflăm cam ce „decedați” vor băcăuanii să dezgroape. Așa am aflat că primul loc în topul celor cîteva sute de solicitări depuse lunar de către băcăuani la secretariatul filialei locale a Arhivelor Naționale este ocupat, detașat, de cele referitoare la documentele care atestă dreptul de proprietate asupra unor terenuri sau imobile. Mulți vin să caute actele propriu-zise necesare în instanță, dar sînt și cazuri în care unii încearcă să găsească acul în carul cu fîn. „Unii solicitanți vor cu tot dinadisul să strîngă documente care să dovedească că părinții sau bunicii lor au avut, de exemplu, cinci hectare, deși în scriptele primăriilor apare că respectivii au deținut doar trei. Diferența se datorează, de obicei, faptului că în momentul cooperativizării, mulți țărani au declarat că au mai puțin pămînt decît în realitate, în speranța că vor putea păstra și pentru ei ceva”, ne-a declarat Victor Bostan, arhivar în cadrul Arhivelor Naționale Bacău.
Locul secund în clasamentul amintit revine solicitărilor care vizează documentele de stare civilă, dar, ca o curiozitate, doar vreo doi-trei băcăuani s-au arătat interesați în ultimii 10 – 15 ani să-și alcătuiască arborele genealogic. Cei pasionați de a-și cunoaște strămoșii o pot face oricînd, dar trebuie să știe că cele mai recente documente de naștere ce pot fi consultate la Arhive sînt cele din anul 1895, dar, cît de curînd, vor fi disponibile și cele din perioada 1895 – 1905. Și asta pentru simplul fapt că, potrivit reglementărilor în vigoare, actele de stare civilă trebuie să fie păstrate timp de un secol în arhivele Consiliilor Locale. Un alt punct de interes al Arhivelor îl constituie actele de studiu, pentru ca în ultimii doi ani arhiviștii băcăuani să se confrunte cu o adevărată avalanșă de cereri venite din partea celor care doreau să-și dovedească calitatea de refugiat. „Au fost, de exemplu, cazuri în care oamenii au apelat la noi cu intenția declarată de a dovedi că au patru clase, pentru a putea fi primiți la școala de șoferi. Altfel, nu de puțini ori trebuie să facem adevărate exerciții de inteligență și interpretare pentru a ne putea da seama ce vrea un om de la noi, pentru că multe solicitări sînt fie extrem de laconice, fie foarte încurcate. Din fericire, am fost scutiți de cereri excentrice”, a mai spus Victor Bostan. (Eduard CUCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!