Ce ne facem cu rackéții?

Fauna politică e plină cu tot felul de jivine, ca să se asigure peren echilibrul natural, găsim în „pădure” vulpițe, urși, hiene, lei (puțini), șobolani, șerpi periculoși, guguștiuci, sconcși.

Cel mai mare pericol cu care se confruntă partidele este în preajma alegerilor, când se fac listele de candidați, pe care încearcă să se insinueze din ce în ce mai mulți infractori sadea. Nu mai departe de parlamentarele din 2012,  băcăuanii au avut ocazia să pună ștampilele pe cel puțin doi infractori. Unul dintre ei, la „ecologiști”, PER fiind în fapt o gășculiță (sunt bune diacriticele, că altfel s-ar fi putut citi „gâsculiță”) extrem de suspectă, din care până acum Justiția a pescuit o singură figură, Găborel, aflată în pușcărie pentru trafic de „iarbă”. Vina fostului candidat este, desigur, individuală.

Sistemul politic e un adevărat șvaițer, se pune întrebarea cum reușesc „rackéții” să ajungă la vârful politicii? În primul rând, partidele, în special cele mici, sunt hulpave, primesc cu brațele deschise orice individ care le aruncă pe masă cărămizile de bani. Cine să mai întrebe „de unde ai banii”!? Practic, multe dintre locurile de pe liste se cumpără pur și simplu, pentru că partidele nu au resurse și uneori nici nu doresc să contribuie la campania unui nene pe care ori nu-l agreează, ori s-au trezit cu el pe cap, ori…

În al doilea rând, se constată un fenomen ciudat, nu mai intră nimeni în politică, ba chiar mulți fug unde văd cu ochii, li s-a acrit. Nu-mi aduc aminte când vreun partid, din Bacău, de exemplu, să fi organizat o conferință de presă, în care să anunțe ce achiziție a făcut, ce nume mare le-a trecut pragul.

În definitiv, totul se reduce, iarăși, la corupție. Să nu ne mirăm, așadar, că Justiția dă iama în politică, s-a ajuns prea departe, partidele au pierdut hățurile,  „rackéții” au puterea, clasa politică nu vrea să se schimbe singură.