Ceangăii băcăuani – români sau maghiari?

Olimpia FILIP

„Ziarul de Bacău” relata la începutul lunii septembrie despre un scandal iscat în comuna Sănduleni pe tema orelor de limba maghiară pentru ceangăi. în timp ce una din tabere afirma că cererile de studiere a maghiarei ca limbă maternă au apărut pe fondul stimulării financiare a familiilor solicitante de către un ONG maghiar, cealaltă acuza autoritățile de încălcarea unui ordin al ministrului educației.
Simple în aparență, evenimente precum cel de la Sănduleni au apărut după 1990 în mai multe comunități de ceangăi din județ. Ele își au sursa într-un conflict cronicizat privind apartenența etnică a populației ceangăiești și ai cărui protagoniști principali sînt la Bacău Asociația Romano-catolicilor „Dumitru Mărtinaș” (ARDM) și Asociația Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM).

Varianta română

Avînd girul Bisericii Romano-Catolice din Bacău, ARDM susține că nu există ceangăi, ci doar români romano-catolici, care nu sînt o minoritate etnică și conviețuiesc în armonie cu ortodocșii. Potrivit reprezentanților organizației, „denumirea de «ceangăi» este percepută ca jignitoare de populația romano-catolică din Moldova și a creat o falsă problemă etnică ce servește guvernului Ungariei în politica privind protecția maghiarilor care trăiesc în afara hotarelor. Această problemă a devenit subiect de lucru pentru organismele europene la inițiativa guvernului maghiar, care s-a folosit în acest sens de mai asociații create artificial și finanțate pe măsură, printre care și AMCM. Induse în eroare, organismele europene au concluzionat, în mod surprinzător, în 2001 că ceangăii ar fi o minoritate etnică izolată și condamnată la dispariție și au acceptat rolul «salvator» al asociațiilor pro-maghiare în privința așa-zișilor ceangăi, facilitînd neo-maghiarizarea catolicilor moldoveni. În acest fel, nostalgia «Ungariei Mari» cunoaște o interesantă metamorfoză adaptată inclusiv realităților Europei de azi”. Pentru a susține apartenența românească a ceangăilor, ARCM folosește în principal argumente istorice și statistice. După cum se arată pe pagina de internet a asociației, www.asrocatolic.ro, „catolicii moldoveni de astăzi sînt urmașii ardelenilor români, în cea mai mare parte țărani iobagi, care, plecați în pribegie, s-au așezat în Moldova. Această plecare apare după ce, în cîteva rînduri, românii din Ardeal, scoși în afara celor trei națiuni medievale, s-au ridicat, cerîndu-și drepturile”. De asemenea, potrivit rezultatelor Recensămîntului din 2002, din aproape 120.000 de catolici locuind în cele peste 40 de comunități catolice băcăuane, mai puțin de 1800 de persoane s-au declarat ceangăi, marea majoritate declarîndu-se români.

Varianta maghiară

De cealaltă parte, „scopul AMCM este păstrarea culturii și identității maghiarilor ceangăi din Moldova. în acest sens derulăm cursuri extrașcolare de învățare a limbii maghiare, informăm populația asupra acestora, organizăm tabere și excursii în România și Ungaria. Pentru fiecare copil minor înscris la cursurile de limbă, oferim anual familiei, la cerere, o subvenție de circa 300 de lei”, a declarat președintele organizației, Adrian Solomon. Potrivit spuselor sale, principalul argument al originii ungurești a ceangăilor ar fi dialectul maghiar folosit de această minoritate.

Ce spune Consiliul Europei

în Recomandarea 1521 din 2001, Consiliul Europei (CE) și-a arătat „îngrijorarea față de soarta culturii minorității ceangăiești din România”. „Acest grup etnic romano-catolic vorbește o formă veche de maghiară și prezintă tradiții străvechi și o cultură populară de o valoare excepțională pentru Europa”, se mai arată în documentul ce conține mai multe recomandări către autoritățile române pentru protejarea ceangăilor. 1521 din 2

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!