Cei de la E.ON nu-s nemți! încă.

Claudiu BOANGIU

Avem și noi, românii, obiceiul de a pune etichetă altor popoare. Chiar și nemuritorul Eminescu s-a inspirat din folclor și i-a descris pe greci și bulgari în poezia sa, așa cum a aflat că îi percepe românul. Apucătura asta, a catalogării altor neamuri, o regăsim la toate națiile lumii, nu numai la ai noștri. Tot aruncîndu-ne ochiul scormonitor prin ograda altora, le-am trîntit fel de fel de epitete celor cu care am relaționat de-a lungul timpului. De departe, cei mai serioși în mintea românului s-au înșurubat a fi nemții. Renumiți pentru punctualitate, seriozitate, trăinicia celor ce le ies de sub mînă și lipsa de umor. Mai sînt și vorbe despre fapte care întăresc ideea că teutonul gîndește greu, dar, tocmai de aceea, ce-i făcut de el ține și e de maximă calitate. însoțită de gîndul ăsta, cumpărarea Electrica Moldova de o firmă străină, respectiv societatea germană E.ON, părea a fi cea mai bună variantă de privatizare pentru consumatorul băcăuan. Au fost voci care au cîrtit și au susținut că nemții vin aici să facă bani pe spinarea noastră, nu acte caritabile. E drept, a venit replica altora, da’ măcar ăștia-s serioși, nu o să pățim cu ei ceea ce am tras de pe urma turcilor, care au pus pe chituci fabrica de bere. Cu bune, cu rele, privatizarea a fost un act comercial care s-a încheiat ținîndu-se cont de cele contabilicești și nu de sentimente sau păreri.

Se pare însă că ne-am înșelat cînd am crezut că mintea și comportamentul neamțului funcționează în afaceri conform principiului „ein man, ein wort”, pecetluit cu o simplă, dar bărbătească, strîngere de mînă. Ori că E.ON e doar o firmă înregistrată în Germania, dar aflată în proprietatea unor patroni care se supun mai degrabă sintagmei „ai grijă, după ce dai noroc cu ei, să-ți numeri degetele de la mînă, să vezi dacă le mai ai pe toate”. Dilema și suspiciunile ne-au fost trezite de un angajament pe care și l-au luat reprezentanții societății germane. Anul trecut, ei au fost cei care au anunțat că toți consumatorii de la tariful social vor fi trecuți din oficiu la tariful standard, din noiembrie, dacă nu fac o cerere de prelungire a vechiului tip de contract. Măsura era bună, pentru că îi salva de cozile la ghișee pe cei care nu se mai încadrau în vechile norme. Băcăuanii chiar au salutat modul cum cei de la E.ON știu să lucreze cu clientul, evitînd birocrația tipic românească și pierderea de timp. Asigurările date de nemți s-au dovedit a fi doar vorbe demne de Pinocchio. Ne-au dat cu rumeguș în ochi și n-au transpus în practică măsura. Așa se face că ne-am trezit la ușa redacției cu băcăuani care ne fluturau niște facturi astronomice la energia electrică. Revoltă firească, a unor oameni care s-au simțit înșelați de E.ON. Germanii spun că s-au văzut covîrșiți în demersul lor de numărul mare de informații care trebuiau prelucrate pentru a efectua transferul abonamentelor. Numai că, în funcție de volumul activității, ei ar fi trebuit să știe ce îi așteaptă și să decidă un termen care să-i avantajeze. Astfel stînd lucrurile, într-o iarnă în care facturile la întreținere ne-au lăsat în izmene, eroarea celor de la E.ON ne-a despuiat de tot. Mai mult, cei care nu vor să aștepte încă o lună, pînă cînd nemții spun că vor remedia problema, trebuie să depună o cerere de preschimbare a abonamentului, însoțită de încă o solicitare scrisă, prin care să ceară recalcularea consumului. Asta, da, hîrțogăraie! Ne-am cam pierdut încrederea în mult lăudata onestitate și eficiență germană, dar sperăm că nemții sînt de bună credință și știu ce au de făcut pentru a-și șterge pata de pe obraz și cheltuielile noastre suplimentare din scripte. Pînă atunci, însă, Got mit uns! ÷Wč,ž^.IOWOWI Helvetica-R Apucătura asta, a catalogării altor neamuri, o regăsim la toate națiile lumii, nu numai la ai noștri. Tot ar

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!