„cent1” – Mihai Banu crede că potențialul agricol al județului Bacău poate fi muls mai eficient

„cent2” – Fermele moderne au început să apară și la Bacău

Gospodăria țărănească există. Să-i colectăm produsul!

• Direcția Agricolă Bacău lansează, din luna iulie, un proiect de înființarea a centrelor de colectare a produselor, în perspectiva intrării pe piața europeană n primele centre vor apare pe traseul colectării laptelui n în județ se produc 300.000 de litri de lapte pe zi

Prin cele 48.000 de gospodării țărănești din județul Bacău în care există cel puțin o vacă, circulă, în prezent, fișele pentru cotele de lapte. Fișa tip este predată la sfîrșitul lunii, iar la sfîrșitul anului se stabilește cota de lapte pentru fiecare gospodărie țărănească. „Acțiunea – ne-a declarat directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Mihai Banu – nu este privită cu foarte multă bunăvoință, la început, de gospodari, pentru că noțiunea de cotă așa cum este definită în Uniunea Europeană la noi este înțeleasă altfel, după atîția ani de colectivizare comunistă. De aceea, ne concentrăm acum pe activitatea de promovare a înțelegerii acestei noțiuni. Peste circa două-trei săptămîni, însă, vom lansa un proiect de înființare de centre de colectare de produse din gospodăriile individuale și vom începe tot cu laptele”.

– De ce pentru lapte și nu alte produse agricole, domnule director?
– Pentru că acum pe piața europeană două produse sînt importante: sfecla de zahăr și laptele. Sînt produse care au sigur piață, iar producătorii siguranța veniturilor. Celelalte produse sînt sub semnul riscului. Iată de ce știm acum clar ce avem de făcut. Două lucruri: să ducem spre piață zootehnia, în speță produsele din gospodăria țărănească, laptele și carnea, și să-i determinăm pe fermierii din județul Bacău să cultive cel puțin 2.000 de hectare de sfeclă de zahăr, pentru că avem o fabrică de prelucrare la circa 40 de kilometri, Danubiana Agrana Roman. Fabrica produce 30.000 de tone de zahăr, care înseamnă 8.000 de hectare de sfeclă arondate. Sînt cîțiva fermieri care vor cultiva de la 10 hectare în sus. Ei sînt deja specialiști. Dar în gospodăria țărănească se lucrează pe suprafețe mici. Dacă gospodarii vor înțelege să se unească în grupuri de producători, vînzarea sfeclei să o facă doar un specialist, nu fiecare în parte, ei vor cîștiga. Se pot negocia prețuri mai bune, iar în laboratorul de analize intră un specialist care înțelege noțiunile, ceea ce nu pot toți. Pentru că vînzarea e un lucru delicat. Astfel, 2.000 de hectare de sfeclă, cu 35 de tone la hectar, înseamnă 70.000 de tone de produs. La 60 de milioane de lei pe hectar, cu subvenție cu tot, se ajunge la 120 de miliarde de lei, venit în gospodării. la fel putem calcula și pentru produsul lapte. Noi facem, acum, monitorizarea exactă a potențialului agricol al județului Bacău.

Gospodăria țărănească a pierdut anul trecut 160 miliarde lei

– Sînt, deci, două căi de atac esențiale: monitorizarea potențialului agricol și conștientizarea lucrului în grupe de produse. Cum se va ajunge la asocierea agricultorilor?
– Unde inginerii noștri au fost insistenți și pasionați să se producă ceva, s-a făcut. E cazul comunei Traian, unde cultura sfeclei a prins rădăcini, iar astăzi oamenii cîștigă bine. E deja o permentizare a culturii. Specialiștii Direcției Agricole trebuie să se ocupe numai două zile pe lună de problemele pe care se concentrau pînă acum – monitorizarea lucrărilor, distribuirea cupoanelor agricole, controlul legalității. în rest 20 de zile trebuie ocupate cu promovarea facilităților noului concept de agricultură. E greu, dar nu imposibil. în zootehnie lucrurile sînt mult mai grave. Am făcut o analiză pe ultimii patru ani la distribuirea subvențiilor în județul Bacău. Valoarea subvențiilor pentru zootehnie este de zece ori mai mare decît la producția vegetală. Prin lege. Există o listă întreagă de produse, începînd cu tineretul bovin peste 450 de kilograme, la care subvenția a crescut de la cinci la șase mii de lei, la porcii grași de la opt la 12 mii, la tineretul ovin de la patru la șapte mii , la puii broiler de la cinci la opt mii. La însămînțarea artificială a vacilor, subvenția este de 750.000 de lei pe capul de animal. Am constatat că gospodăria țărănească din județul Bacău a pierdut în 2004, circa 160 de miliarde de lei. Sînt comune ca Agăș, cu 689 de vaci și juninci, dar fără un leu subvenție. La fel în Asău, în Brusturoasa. La Ghimeș-Făget, subvenția pentru lapte, în aprilie 2005, a fost de 36 de milioane de lei. La vecinii lor nici un leu, pentru că nu vînd produsele pe o anumită filieră. în Ghimeș, la cele 1.265 de animale efectiv matcă se obțin cel puțin 1.100 de viței. Dar nici un vițel nu este trecut la subveție, pentru că nu s-au vîndut prin abatoare autorizate. Iată o greșeală, lipsa noastră de implicare. Că nu ne-am dus să lămurim acești oameni de importanța acțiunii. Că există o legislație, o rețea de abatoare autorizate. De unde să vină informația? De acum încolo vom discuta mai puțin de cît s-a prășit și cît s-a semănat, și mai ales trebuie să lămurim oamenii. Statsistica e bună pentru imagine, dar efectele sînt zero. Sînt localități fără operatori la însămînțarea artififcială – altă greșeală. La 1.000 de viței sînt 750 de milioane de lei care n-au ajuns într-un sat ca subvenție. Din cei 1.000 de viței, jumătate sînt tăurași. Vînduți la doi ani, cu subvenția pe animal, mai apare un miliard de lei pierdut. Și altele la fel. Miliarde pierdute. Mobilizarea trebuie să o facă toți cei implicați, inclusiv autoritatea locală, să se urmărească filiera produselor pentru a atrage bani. în 58 din cele 87 de localități din tot județul Bacău nu au ajuns subvențiile din zootehnie. Și putem vorbi și la oi și la porci, tot despre subvenții.
– Mizați mult pe implicarea specialiștilor pe care îi aveți. Credeți că se vor implica pur și simplu?
– Trebuie să creăm un sistem pe care să-l și folosim. Specialiștii agricoli vor participa, de exemplu, numai de două ori pe lună la rezolvarea problemelor fondului funciar, atunci cînd primarul convoacă comisia locală de fond funciar. Să aibă timp de alte probleme.

Lăsați vacile să vină singure la muls

– Cum arată, practic, proiectul pe care vreți să-l lansați și la ce se pot aștepta producătorii?
– Gospodăria țărănească există, produce, mai mult sau mai puțin. Acolo se cresc și vaci cu lapte. Problemele reale apar după ce se mulge vaca. Și aici trebuie să intervenim noi. Știm că laptele de calitate îl cumpără oricine. Laptele este, însă, extrem de perisabil. Iarna se mai păstrerază, dar vara? între muls și răcirea laptelui trebuie să nu dureze mai mult de două ore. Dacă e mai mult, apare mediul cel mai prielnic pentru microorganisme dăunătoare or, din 2007, normele europene vor intezice categoric să ieși pe piață cu așa ceva. Ar fi un dezastru pentru micii producători. Iată de ce vrem să schimbă lucrurile. Cum? Să nu mai vină productorul cu bidoanele cu lapte la centrul de colectare, cînd vrea și cînd poate, ci să vină vaca la muls, în centre special amenajate. Eu cred că nici gospodarul nu trebuie să aducă vaca de lanț, pentru că animalul învață singur drumul. Prin reflexul condiționat. Vrem să facem, deci, centre de muls: 20 – 30 de gospodari se adună, unul-doi finanțează proiectul și devin majoritari. Proiectul costă 10.000 de euro. Jumătate din bani vin prin SAPARD. Noi tocmai lurăm la evaluarea unui astfel de proiect. Din calcule, rezultă că suma se recuperează într-un an și jumătate. După care devine un mic bussines, cu 12 milioane de lei cîștig pe lună o viață. Acest grup poate cumpăra lapte și de la alții. Laptele din organizații cu instalații de muls și de răcire se vinde cu 10.000 de lei litrul. Cu subvenția, 11.500 de lei. Se scutesc cheltuielile haotice cu comercializarea în piețe sporadice, unde acum laprtele se vinde cu numai 15.000 de lei litrul. în plus, un proiect de hotărîre de guvern aduce acum și alte posibilități de finanțare tocmai pentru centrele de colectare a laptelui, în zona de munte. în județul Bacău se produc circa 300.000 de litri de lapte pe zi, iar anul trecut s-au vîndut 170.000 de hectolitri. Dar Bacăul ar trebui să vîndă un milion de hectolitri. însă pentru a vinde de șase ori mai mult trebuie să apară o astfel de piață a laptelui, pe care cumpărătorii vor da și ei prețuri mai bune. Firma Danone, de exemplu, cumpără acum lapte din Republica Moldova, cu plata bilunar. De ce să nu ia de la noi?
– Unde credeți că vor fi înființate primele centre?
– Evident, în zona de munte. Apare, pentru această zonă o noua posibilitate de finanțare. Vor fi 10 – 12 centre, tot atîtea modele, exemple, pentru ca lumea să vadă cum se poate trăi mai bine. Sper să găsesc și investitori care decît să lucreze în alte părți de lume să vină acasă.

Vecinii din Covasna au trecut la treabă

– E, totuși, o oarecare distanță de la vorbe la fapte. Cel puțin pentru finanțare înseamnă să fie proiecte făcute, dosare ca la carte. Gospodarii nu pot face asta singuri.
– Am găsit oameni care se vor ocupa de asta. Vor fi, de altfel, proiecte tip. Am găsit chiar oameni care au lucrat în acest sistem, care știu ce înseamnă o mică fermă. Se va plăti un preț minim pe proiectare. Le punem toată documentația în brațe. Ne ocupăm special. Să nu uităm că există și obligația Consultanței agricole ca proiectele pînă la 10.000 de euro să fie întocmite gratuit. Noi vom da o mînă de ajutor, ne vom implica. Să nu-i plimbăm pe oameni pe drumuri, să nu așteptăm să vină oamenii să bată la ușile SAPARD-ului sau la altele, pentru că nu facem nimic. Trebuie să-i ajutăm noi să pornească acest val al înnoirii. Unii i-au îndemnat să-și cumpere șase-șapte vaci. Și noi am încercat așa ceva, dar nu a mers. N-am găsit pe nimeni interesat și cu bani. mai bine să facem din 30 de gospodării o fermă, cu un singur centru de muls. E nevoie de calitate a muncii, de civilizație. Discutam acest proiectul cu un procesator din Tîrgu Trotuș. Spunea că a văzut vaci care merg singure la muls, în județul Suceava. Să nu uităm, însă, că vara vacile stau la pășunat în cirezi. Seara, cînd vin spre casă se pot opri direct la centrul de muls. Nu noi descoperim, acum, America, în acest domeniu. în Covasna se lucrează, deja, la 30 de proiecte de colectare a laptelui. Noi vrem mai mult, să mulgem vacile chiar la centrul de colectare. Să fie tot procesul tehnologic în condițiile de igienă cerute de normele europene.
– Cînd credeți, deci, că vor apare primele centre?
– în această lună, oamenii noștri vor termina cu fișa laptelui. Din iulie, dăm drumul la proiecte. Așteptăm prima scînteie, în primul sat. Vom face un fel de apostolat, dacă se suportă comparația cu implantarea creștinismului, care nici el nu a apărut instantaneu.(Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!