Cererea de chemare în judecată – noutăți introduse prin Noul Cod de Prodedură Civilă

Avocat DANIELA GOGAN
Baroul Bacău
avocatgogan@ gmail.com

Activitatea judiciară nu se declanșează din oficiu în materie civilă, ci la cererea persoanei interesate în apărarea unui drept subiectiv. Fără inițiativa părții nu există cerere și, pe cale de consecință, nici proces (E. J. Couture, p. 187). Reputații proceduriști francezi Gerard Cornu și Jean Foyer spuneau că procesul rămâne afacerea părților din punct de vedere al sesizării instanței.

Cererea de chemare în judecată este actul procedural prin care reclamantul învestește instanța de judecată cu o pretenție civilă. Întreaga activitate de soluționare a litigiului se va desfășura în limitele pretențiilor determinate de reclamant prin cererea de chemare în judecată. Rolul cererii de chemare în judecată este de a învesti instanța competentă. Ea constituie primul act al procedurii judiciare în materie civilă și este unul dintre cele mai importante acte de procedură prin obiectul și finalitatea sa.

Elementele pe care trebuie să le cuprindă o cerere de chemare în judecată sunt expres determinate în art. 194 din Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC). Acestea sunt: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților, iar pentru persoane juridice denumirea și sediul lor; codul numeric personal sau codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar al reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă sau li s-au atribuit astfel de elemente, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant; b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces; c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar, în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou care atestă acest fapt; d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere; f) semnătura.
Noul Cod de Procedură Civilă a adus clarificări importante în privința elementelor pe care trebuie să le cuprindă cererea de chemare în judecată. Noul text impune și arătarea prenumelui părinților în cuprinsul cererii de chemare în judecată, element ce contribuie la o corectă identificare a părților din proces. Acest element a lipsit din vechea reglementare. Un alt element nou este cel privitor la codul numeric personal al părților.
Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă și adresa electronică, numărul de telefon și numărul de fax. Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare necesare pentru comunicare către toți pârâții, plus un exemplar pentru instanță. Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxei se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrag anularea cererii de chemare în judecată.
Elementul de noutate introdus prin Noul Cod de Procedură Civilă îl reprezintă faptul că un complet căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza nu stabilește automat termen în instanță, ci verifică dacă cererea îndeplinește condițiile cerute de lege. Reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, urmând ca în termen de 10 zile să complinească lipsurile. Dacă nu le complinește în 10 zile, cererea de chemare în judecată va fi anulată. Împotriva încheierii de anulare, reclamantul poate face cerere de reexaminare. Cererea de reexaminare se face în 15 zile de la data comunicării încheierii prin care a fost anulată cererea pentru lipsa cerințelor prevăzute de lege.
După ce judecătorul constată că o cerere de chemare în judecată îndeplinește condițiile cerute de lege, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, urmând ca acesta să depună întâmpinare în termen de 25 zile. Întâmpinarea se comunică reclamantului, care este obligat să răspundă în 10 zile.
În termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 zile de la data rezoluției.