Cine și ce mai mișună prin cinematografele băcăuane!

Dacă nu ați mai mers de mult timp pe la cinematografe și ați vrea să aveți o imagine de ansamblu despre ceea ce se întîmplă și cum arată o sală de cinema din Bacău vă spunem noi în cîteva cuvinte: mizerie, scaune total inconfortabile, șobolani, fum de țigară, hoți de buzunare. Vizionarea unui film a devenit un adevărat motiv de stres. Poți să ai surpriza ca, în timp ce pe ecran se petrece vreo scenă mai „tare”, peste picioarele tale să treacă în goană un rozător. Dacă ar fi un șoricel, poate ai trece cu vederea. Dar cînd, în timp ce te uiți concentrat la ecran te trezești cu un șobolan care-și caută culcuș, mai că-ți vine să te gîndești că filmul de groază e în sală, nu pe pînză.

„În privința igienei, toate sălile de difuzare din oraș au aviz sanitar de funcționare, în urma acțiunilor de deratizare și desinsecție pentru care s-au cheltuit 5.000.000 lei”, susține Alexandrina Glăvan, directorul Filialei de Distribuție și Exploatare a Filmului Bacău. Probabil, directorul Glăvan nu a fost de ceva ani la Cinema Orizont să vizioneze un film. Așa, poate ar fi văzut că la picioarele spectatorilor se plimbă rozătoarele flămînde. E greu să urmărești un film, cînd în sală se aud din cînd în cînd țipete disperate ale fetelor speriate de șobolanii mari și negrii care ronțăie resturi de chips-uri și semințe. Toată lumea își ridică picioarele și se concentreză să urmărească șobolanul, nu acțiunea filmului. Directorul Alexandrina Glăvan spune că „în vecinătatea cinematografului se află o cofetărie. În cazul acesta tot șobolanii mei sunt?”. Apartenența lor nu este atît de relevantă pentru public. Mult mai interesați am fi de eliminarea lor din săli. Într-adevăr au avut loc acțiuni de deratizare, dar se pare că nu au fost eficiente.

O problemă etern reclamată în cele două săli de vizionare, „Orizont” și „Central”, este cea a fumatului. Deși reprezintă un pericol un muc de țigară aruncat la întîmplare și în ciuda eforturilor făcute de administrație în colaborare cu Poliția Județeană, fumul de țigară încă mai există în sălile de cinema. S-au făcut razii și s-au dat amenzi, dar publicul băcăuan nu a învățat încă să se poarte civilizat. S-a realizat o bandă înregistrată, care la începutul fiecărui film este difuzată, cu mesaj direct către public în privința comportamentului și regulamentului de vizionare. Sunt destule soluții la această problemă, dar se pare că la Bacău nu se găsesc. Ar fi sufuicientă angajarea unui personal calificat, care să supravegheze sala de cinema pe parcursul desfășurării spectacolului și ar dispărea, astfel, și vocile mereu prezente, care au deosebita plăcere de a perturba vizionarea filmului prin comentarii deseori vulgare.

O problemă ar putea fi banii, pentru că regia se autofinanțează prin mijloace proprii. Fondurile care țin de întreținerea, deratizarea, desinsecția, renovarea, chiria sălilor de cinema și chiar și facturile de curent și apă ale acestora provin din vînzările de bilete și închirieri de spații. Bacăul este unul dintre orașele cel mai bine aprovizionat în materie de filme, iar în pofida acestui fapt un film cu audiență maximă nu strînge mai mult de 35-40 spectatori, în medie, pe spectacol. „Din punct de vedere al audienței, elementul de eficiență al sălilor de cinema din Bacău este modest, iar din punct de vedere economic, insuficient”, susține Alexandrina Glăvan, care rercunoaște că nu vom viziona prea curînd un film într-o sală modernă. (Răzvan RADU)