• statul acordă deduceri semnificative din venitul anual • finanțiștii susțin că noul Cod fiscal asigură neutralitatea, certitudinea, echitatea fiscală și eficiența impunerii
Codul fiscal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004, adună la un loc aproximativ 90-95 la sută din taxele și impozitele existente în România. Petru Hăineală, directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Bacău, spune că „acest act normativ stabilește regula jocului, în care fiecare are drepturi și obligații”. Scopul declarat al acestui act normativ este de a simplifica legislația în materie de impozite aplicată pînă acum și de a ușura munca investitorilor care își pot face planuri de afaceri pe mai mulți ani. Codul fiscal oferă certitudinea că prevederile fiscale nu se vor mai schimba peste noapte, deoarece este obligatoriu ca orice modificare a sistemului de impozitare să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte de a fi aplicată. Potrivit lui Hăineală, Codul a fost construit astfel încît plătitorii de taxe să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine; să existe informarea necesară asupra principiilor, mecanismelor și procedurilor; plătitirii de taxe să poată analiza „ușor” influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. Titlul I, „Prevederi generale”, cuprinde capitolele referitoare la scopul și sfera de aplicare a Codului fiscal, respectiv cele șase impozite și taxe care acoperă peste 85 la sută din veniturile Bugetului de stat (impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe veniturile nerezidenților și pe reprezentanțe, TVA, accize), precum și reglementări în materie de impozite și taxe locale (impozit pe clădiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloecelor de transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate, impozit pe spectacole. Petru Hăineală mai spune că „în cadrul acestui titlu sînt enumerate principiile de bază ale fiscalității în România, care stau la baza întregii construcții a Codului fiscal, similar cu practica din celelalte țări europene, fiind cuprinse totodată reguli clare care să asigure stabilitatea sistemului fiscal”. Astfel, se asigură Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii și capitaluri, asigurînd condiții egale investitorilor/capitalului român și străin; Certitudinea impunerii, prin cuprinderea de norme juridice clare, care să nu ducă la interpretări arbitrarii, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie clare pentru fiecare plătitor, respectiv, plătitorii de taxe să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine; Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice prin impunerea diferită a veniturilor în funcție de mărimea acestuia, astfel încît sarcina fiscală să fie egală; Eficiența impunerii prin stabilitatea pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încît să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru societăți, în raport cu impozitarea în vigoare la data cînd aceștia adoptă decizii investiționale majore.
Codul fiscal, ca oricare lege, poate avea și imperfecțiuni, este de părere Petru Hăineală, directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Bacău. El spune că autoritățile au prevăzut și situațiile cînd organele fiscale sau agenții economici au probleme care nu pot fi rezolvate pe baza regulilor generale. „La nivelul Ministerului Finanțelor Publice, s-a înființat Comisia Centrală Fiscală. Urmare a solicitărilor noastre, această Comisie va analiza situațiile neprevăzute și va da cîte o soluție special pentru acea problemă”, spune Hăineală. El crede că, pentru aceasta este utilă instituția consultantului fiscal. „Este o artă să te folosești de scăpările legii”, afirmă directorul executiv, care precizează și că aceste proceduri sînt cît se poate de legale. Soluțiile la problemele speciale, neprevăzute de Codul Fiscal, vor fi date sub forma unor Hotărîri de Guvern sau ordine ale ministrului finanțelor.
Se acordă deduceri suplimentare din venitul anual
În ceea ce privește persoanele fizice, Codul fiscal păstrează, în ansamblu, prevederile existente în vechea Lege a impozitului pe venit, dar aduce și o serie de noutăți referitoare la modul de impozitare, în special în ceea ce privește acordarea unor deductibilități. Petru Hăineală spune că noul Cod fiscal le oferă și o serie de avantaje contribuabililor persoane fizice care își plătesc impozitele către stat. „În esență, din venitul global se scad niște sume, înainte de impozitare”, afirmă directorul executiv al DGFP. În capitolul privind impozitul pe venit este reglementat modul în care vor fi impozitate veniturile din salarii și pensii, precum și cele obținute din desfășurarea unor activități independente, cedarea folosinței bunurilor (cum ar fi închirierea de locuințe), veniturile din investiții, cele din activități agricole, cîștigurile din premii și jocuri de noroc, precum și veniturile din alte surse. Fiecare contribuabil beneficiază de o sumă care nu intră la calculul impozitului pe venit, numită deducere personală de bază, care, începînd cu 1 ianuarie 2004, este de 2 milioane de lei, față de 1,8 milioane de lei în 2003. În funcție de situație, plătitorul de impozite mai poate beneficia de o deducere personală suplimentară pentru soțul/soția, copiii sau alți membri de familie aflați în întreținerea acestuia, care este pentru 2004 de un milion de lei. Apar însă, tot ca noutate, cîteva deduceri la plata taxelor, mult așteptate de populație.
Astfel, cînd își depune declarația anuală de venit, contribuabilul poate beneficia de anumite deductibilități, în sensul că din venitul global i se scad anumite sume. În cazul în care își face anumite reparații pentru îmbunătățirea confortului termic al locuinței (termopane, izolație etc.), contribuabilul beneficiază de o reducere în limita a 15 milioane de lei pe an din venitul total anual. De asemenea, în cazul în care cotizează la un fond privat de pensii sau/și unul de sănătate, venitul impozabil poate fi mai mic cu pînă la 200 de euro (echivalentul în lei) pe an pentru fiecare dintre cele două operațiuni. Tot de maximum 200 de euro pe an este și deducerea stabilită pentru asigurarea locuințelor, cu excepția bunurilor aflate în interior. Ca să i se recunoască aceste deduceri, contribuabilul trebuie să păstreze și să prezinte Fiscului documentele justificative (chitanțe, facturi etc). De exemplu, la un venit anual de 100 de milioane de lei, impozitul datorat ar fi de 25 de milioane de lei. Dacă omul a cheltuit în decursul anului 30 de milioane de lei cu termopane și asigurări private de sănătate sau pensii, din suta de milioane se scad 30 de milioane, iar impozitul anual se aplică doar pentru 70 de milioane de lei. Astfel, în loc să dea la stat 25 de milioane ca impozit, are de plătit doar 17 milioane de lei. Plata este teoretică, deorece sistemul de impozitare a venitului global duce la fericita situația că, prin decizia anuală de impunere, contribuabilul va fi înștiințat că impozitul datorat este de 17 milioane, nu de 25 de milioane, deci statul va returna cam opt milioane de lei, ceea ce nu e de ici, de colo.
Potrivit Codului fiscal, sînt în continuare neimpozabile veniturile obținute de creatorii de software, sportivii, antrenorii și alți specialiști, precum și cele obținute de către românii care lucrează legal în străinătate și obțin acolo venituri a căror impunere este finală. Petru Hăineală precizează că, de asemenea, „nu se impozitează nici ajutoarele de la stat, precum și indemnizația de maternitate sau pentru creșterea copilului”, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Totodată, la categoria venituri neimpozabile sînt incluse sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentînd despăgubiri, sumele primite drept despăgubiri pentru pagube produse de calamități naturale și pentru cazurile de invaliditate sau deces. Tichetele de masă și alte bonuri de valoare, precum și sumele și bunurile obținute din sponsorizări sau primite cu titlu de moștenire sau donație, nu sînt supuse impozitării.
Persoanele cu profesii liberale sînt favorizate
Persoanele care desfășoară activități independente (medici, avocați, notari, auditori financiari, contabili, arhitecti etc.) pot beneficia de o cotă deductibilă de 5 la sută pentru activitățile de sponsorizare și mecenat si de 2 la sută pentru cheltuielile de protocol. Pentru veniturile din drepturile de activitate intelectuală, impozitul se stabilește prin scăderea din venitul brut a 60 de procente(cheltuială deductibilă) și a CAS-ului plătit. Tot la capitolul cheltuieli neimpozabile intră, pe lîngă ajutoarele de înmormîntare, cadourile primite de angajați cu ocazia Paștelui, zilei de 1 Iunie, Crăciunului și altor sărbători similare pentru alte culte, și de către angajate cu ocazia Zilei de 8 Martie, cu condiția ca acestea să nu depășească 1,2 milioane lei. Veniturile din dividende se impozitează cu 5 la sută, iar cele din dobînzi cu un procent. Sumele cîștigate din jocuri de noroc se impun, prin reținere la sursă, cu 20 de procente. Nu sînt impozabile veniturile obținute din premii sau jocuri de noroc, în bani sau natură, sub nivelul de 7,6 milioane de lei pentru fiecare cîștig realizat de la același organizator sau plătitor, într-o singură zi. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns