Comănești, un oraș sufocat de datorii

Comăneștiul este un oraș mort. Actuala conducere a Primăriei nu mai poate face nimic, deoarece conturile deschise la Trezorerie i-au fost blocate zilele trecute. De vină sînt, spune Viorel Miron, actualul edil, datoriile imense pe care fosta conducere a Primăriei le-a lăsat în urmă. Orașul este, practic, înglodat în datorii. Municipalitatea are de achitat nu mai puțin de 53,2 miliarde de lei, o parte din debite fiind vechi încă din anul 2001. „Nu mai știm cum să facem față problemelor existente. Toți vin și cer bani de la noi, fiindcă vechea administrație locală condusă de Dorinel Miron a angajat tot felul de lucrări pe care a uitat să le mai achite. Acum, ne-au fost blocate și conturile și, practic, sîntem legați de mîini. Sîntem asaltați de furnizori locali și de alte firme din țară, care pe bună dreptate cer bani pentru lucrările făcute. N-avem însă de unde le achita, fiindcă visteria locală e goală, dar nici măcar de bani de salarii nu putem face rost, pentru că avem conturile blocate”, a explicat primarul Viorel Miron.

Primăria din Comănești a primit lovitura de grație zilele trecute, cînd i s-au blocat conturile. în această situație s-a ajuns în urma demersurilor făcute de Uzina Termică din oraș, care dă căldură și apă caldă populației, dar și instituțiilor publice și agenților economice. „Avem de achitat numai către Uzina Termică peste 21 de miliarde de lei. Suma reprezintă facturi neachitate, unele vechi încă din 2001. Acum, ei au cerut să ni se blocheze conturile. Și pe bună dreptate, dacă ne gîndim că și ei au debite la Distrigaz, care le-a oprit furnizarea gazului din acest motiv. în plus, am înțeles că Uzina a contractat un credit de un milion de euro, iar prima rată, de circa 5 miliarde de lei, ar trebui plătită în luna decembrie”, a explicat primarul Miron.
Pentru că primăria nu mai poate umbla nici măcar la puținii bani din conturile sale nu afectează doar instituția în sine, ci întreg orașul. Vremea s-a răcit puternic în ultimele zile, dar comăneștenii nu primesc nici căldură, nici apă caldă. „Avem 1.800 de apartamente branșate la sistemul centralizat care primesc doar apă caldă și 1.000 de apartamente, unde Uzina Termică dădea doar căldură. Să nu uităm însă de școlile din Comănești, de creșa săptămînală, de grădință, muzeu și restul instituțiilor”, a atras atenția primarul Miron.

Creșa va rămîne goală în curînd

Am făcut un raid prin instituțiile de învățămînt din oraș pentru a vedea cum se descurcă copiii și cadrele didactice în clasele devenite ghețării. De departe, cea mai gravă situație este la creșa săptămînală. Părinții își aduc copiii aici lunea și îi iau acasă vinerea. Răspunderea cadrelor de aici este și mai mare, ținînd cont că pe parcursul unei săptămîni, stînd în frig, copiii se pot îmbolnăvi.
în clasa unde stăteau micuții era pus un calorifer electric. Nu încălzea prea bine salonul, ci doar mai dezmorțea aerul. Aici sînt înscriși 34 de copii, însă după ce a venit frigul, sesizînd că nu este căldură, unii adulți nu și-au mai adus odraslele la creșă. „Acum nu avem decît vreo 23 de micuți, deși înscriși sînt 34. Nu am avut copii răciți, dar în situația dată s-ar putea să apară cazuri. Avem un calorifer electric, dar nu face față. Noaptea e mai rău, că se face răcoare”, ne-a declarat asistenta medicală Elena Corea.
Nici la grădinița „Dumbrava mininată” lucrurile nu stau mai bine. Instituția are program prelungit, adică părinții își aduc copiii dimineața la 8.00 și-i iau acasă după ora 16.30. Sînt înscriși, în total, 177 de micuți, dar nici aici nu mai vin toți. Motivul, același ca peste tot: frigul din clase. Pentru că stau la cămin toată ziua, copiii ar trebui să doarmă aici, însă nu toți reușesc. „E foarte grea situația pe care o traversăm acum. Afară e frig, e rece și în clase. Pentru că nu primim căldură, am fost nevoiți să folosim niște godine. Au adus părinții lemne, însă cînd le-am dat foc în sobă s-a făcut așa un fum, de ziceai că-i la coșurile de la Termic. Imediat au venit la noi în control cei de la PSI și ne-au somat să scoatem sobele afară, însă am refuzat. Nu pot să las copiii în frig”, ne-a declarat Ecaterina Ciotloș, directoarea grădiniței.

Centralele montate în școli sînt doar obiecte de mobilier

Și la școlile din oraș, ca și la grădinița „Dumbrava minunată” au fost montate centrale termice. Teoretic, în aceste imobile n-ar trebui să fie probleme cu căldura, însă centralele sînt simple obiecte de mobilier. Centralele au fost montate pe vremea cînd orașul era condus de primarul pesedist Dorinel Miron. Lucrarea a fost făcută de firma TermoEnergo Service din Cluj și a costat circa 5 miliarde de lei. „Vechea administrație nu a achitat decît 600 de milioane de lei, iar acum trebuie să plătim noi întreaga sumă. Nu avem de unde să dăm acești bani, fiindcă la buget nu mai avem nici un ban”, ne-a declarat Viorel Miron.
Chiar în timp ce discutam cu Viorel Miron despre acest neajuns, la primăria din Comănești a sunat Endre Ferentz, reprezentantul firmei clujene. L-am întrebat pe acesta de ce nu pune în funcțiune centralele termice, însă el a fost foarte categoric. „Noi am fost foarte binevoitori, însă trebuie să primim și noi bani pentru munca făcută. Avem nevoie urgent de măcar 500 de milioane de lei pentru contoarele care vin în vamă și firma noastră nu are de unde să scoată această sumă. Noi sîntem un SRL care a prestat o activitate și trebuie să fim plătiți, fiindcă nu avem forța economică necesară să achităm noi toate cheltuielile în avans și să așteptăm apoi banii. Oricum, să știți că am lucrat și cu alte primării din țară, și cu spitale, însă situația cu care ne confruntăm la Comănești este unică”, ne-a declarat Endre Ferentz.

„Elevii sînt vineți de frig”

Nici la școlile nr. 1 și 7. din Comănești situația nu este roz. La prima instituție învață 700 de elevi, în timp ce la cea de-a doua vin zilnic circa 1.150 de elevi. Pentru că toate caloriferele sînt bocnă, directorii celor două instituții au apelat la calorifere electrice, în special la clasele mici. „Pînă acum, vremea a fost bună și nu am prea avut probleme, însă uitați-vă că afară s-a răcit și noi trebuie să dăm căldură. Nu putem să-i ținem pe copii în frig la infinit. Doar în cazuri excepționale le-aș putea cere părinților să aducă cîteva calorifere, dar nu garantez că aceștia vor avea posibilitatea să ne ajute”, ne-a declarat Constantin Anastasiu, directorul Școlii nr. 1.
Mult mai categoric a fost profesorul Robert Laic, directorul Școlii nr. 7. „Sîntem a doua unitate școlară din oraș după liceu. Pentru că e frig și centralele termice nu pot fi utilizate, mai apelăm la radiatoare și calorifere, în special la clasele unde învață cei mici. însă nici pe acestea nu le putem ține prea mult în priză, fiindcă ne sar siguranțele de la tablourile electrice imediat. Știți cum e?! Copiii sînt vineți de frig, mai ales cei din clasele situate în aripa de nord, unde sălile sînt foarte friguroase. Mi-e frică să nu apară epidemii, fiindcă mai e un pic și vine iarna”, ne-a declarat și Robert Laic.

Pînă unde s-a mers cu cheltuielile

Primăria din Comănești a preluat de la fosta administrație datorii de 53,2 miliarde de lei. Ca să achite aceste sume, actualul primar spune că ar trebui să nu mai cheltuie nici un leu în următorii doi ani. Așa arată și calculul hîrtiei, fiindcă administrația locală nu adună la buget într-un an mai mult de 21 de miliarde de lei. Cum este lesne de înțeles că primăria nu poate să nu dea bani la școli, la asfaltarea drumurilor, la spital și să nu mai plătească furnizorii, este lesne de înțeles pentru oricine că datoriile vor trena mult timp de-acum înainte. Apare totuși o întrebare: pe ce s-au dus banii contribuabililor din Comănești?
Din documentele Primăriei reiese că numai pentru agentul termic trebuie plătite 21 de miliarde de lei. Banii trebuie dați la Uzina Termică, fiindcă, așa cum aminteam la început, aceasta s-a îndreptat către primărie și i-a blocat conturile. Dacă datoria era veche de un an sau doi, ar fi fost de înțeles, însă debitele sînt și din 2001. „Din 2001, avem de plătit 333,3 milioane de lei la Uzina Termică, altor furnizori avem să le achităm 138,7 milioane de lei, iar la SC Metal Invest primăria trebuie să vireze 54,6 milioane de lei. Debitele cresc cînd vine vorba de anul 2002. De atunci nu s-au plătit 5,7 miliarde de lei pentru apa caldă și căldură, mai sînt restante 526 de milioane de lei către diverși furnizori, iar pentru apă – canal la Comunal Service ar mai fi de achitat 36 de milioane de lei”, ne-a prezentat situația Viorel Miron.
Lista datoriilor nu se oprește aici. La Uzina Termică nu s-au achitat, în 2003, 2,7 miliarde de lei, la apă – canal, 327 milioane, iar către alți furnizori ar fi trebuit să se facă plăți de peste 8 miliarde de lei. Pentru că datoria la Uzina Termică devenise critică, fostul primar și Consiliul local au convenit cu furnizorul de agent termic să facă un grafic de eșalonare a sumelor restante. Conform acestui grafic, fostul primar Dorinel Miron s-a angajat să plătească de la instituția pe care o conducea doar 92 de milioane de lei pe lună pînă în iulie, adică pînă la alegerile locale, iar după aceea suma a crescut brusc la 562 de milioane de lei, adică este de șase ori mai mare.

înafară vopsit gardul, înăuntru leopardul

Despre datoriile imense în care este înglodat orașul, comăneștenii de rînd n-au prea știut. S-a mai aflat cîte ceva în timpul campaniei electorale, cînd cel mai serios contracandidat al primarului pesedist de la acea vreme, liberalul Viorel Miron, cel care a și devenit ulterior primar, a prezentat cifrele care conturau dezastrul financiar. în atare situație, pare cel puțin ciudat că fosta administrație locală și-a mai permis să organizeze festivalul orașului și să cheltuie sume enorme pentru obiective nu tocmai importante. Un astfel de caz este WC-ul public de lîngă piața din Comănești. Viorel Miron spune că cei care au condus primăria înaintea sa au alocat pentru toaleta amintită nu mai puțin de 380 de milioane de lei. Nu s-a făcut însă o construcție nouă, ci doar s-a renovat cea existentă. „Cu banii aceia puneam de 16 ori faianță acolo, nu o singură dată. Nu înțeleg cum s-au băgat atîția bani acolo”, ne-a spus actualul primar.
Curiozitatea ne-a împins și pe noi să vedem WC-ul amintit, să observăm ce s-a făcut cu o sumă care mai avea puțin și ajungea la jumătate de miliard. Primul lucru pe care l-am descoperit este că acolo nu curgea apă. în plus, nu există toalete, ci sînt WC-uri turcești. în rest, gresie și faianță pe o suprafață care nu depășește în interior 50 de metri pătrați.
Nu sînt singurele lucruri care par suspecte și din cauza cărora actualul primar îndreaptă degetul acuzator spre fostul edil Dorinel Miron. „Știți cum se vorbea la telefoane cînd am intrat în primărie?! La discreție, domnule, toată lumea stătea grămadă pe telefoane. în primărie, la școli, peste tot fiecare vorbea fără o minimă restricție. Anul acesta, de exemplu, numai pentru telefoane s-au cheltuit pînă prin august peste 1,2 miliarde de lei”, a adăugat actualul primar din Comănești.

Dorinel Miron, somat să nu mai arunce cu banii

Fosta conducerea a Primăriei nu s-a oprit aici. Cei care le-au luat locul fostului primar și echipei sale s-au mai trezit buni de plată la un credit contractat de la Banca Țiriac. „Creditul a fost de trei miliarde de lei, iar rata stabilită lunar era de 300 de milioane de lei. Deși hotărîrea Consiliului local din Comănești spunea că suma împrumutată trebuia achitată pînă pe 31 mai 2004, fostul primar n-a respectat termenul, iar ultima rată la bancă am plătit-o noi, în septembrie”, susține Viorel Miron.
Că situația financiară a administrației publice locale din Comănești devenise alarmantă a constatat și o comisie formată din angajați ai primăriei. Aceasta a încheiat, în 6 aprilie 2004, un raport pe care i l-a înaintat și primarului Dorinel Miron, și în care îi cereau, printre altele, „să nu se mai angajeze lucrări pînă cînd se vor finaliza cele în curs, precum și plata acestora”. în plus, primarului i s-a mai solicitat să reducă personalul și să le atribuie din sarcinile posturilor vacante funcționarilor rămași. Că cele sesizate de comisia paritară erau întemeiate o demonstrează faptul că problemele nu mai contenesc.
Stația de Salvare care funcționează pe lîngă spitalul din oraș riscă acum să se închidă, dacă primăria nu alocă urgent niște fonduri. Cum conturile sînt blocate, e practic imposibil să fie făcute acele minime dotări, fără de care stația nu poate funcționa. De altfel, tot în timpul în care discutam cu primarul Viorel Miron, a sunat la primăria din Comănești doctorul Cornelia Cojocaru, directorul Direcției de Sănătate Publică, care telefonase tocmai pentru a întreba dacă nu se poate interveni cumva, ca orașul Comănești să nu rămînă fără serviciul de ambulanță.

Dorinel Miron spune că s-a înglodat în datorii tot pentru oraș

Pentru că actuala conducere a orașului susține că dezastrul financiar se datorează, în principal, managementului prost al fostului primar, i-am cerut opinia și lui Dorinel Miron. Acesta ne-a declarat că din cele „55 de miliarde de lei datorii existente, aproape 30 de miliarde de lei sînt la energia termică. Primăria orașului Comănești nu poate să suporte asemenea cheltuieli, dar n-am avut ce face, fiindcă nu puteam să lăsăm școlile fără căldură. Apoi ne-au dat la primărie și spitalul, iar mai tîrziu și centrul de servicii comunitare, și așa ne-am înglodat în datorii”, susține Dorinel Miron. El a adăugat că numai pentru secția de Chirurgie a Spitalului din Comănești primăria a alocat 5,8 miliarde de lei.
L-am întrebat pe Dorinel Miron dacă nu era mai bine să nu mai fi organizat festivalul orașului, mai ales că administrația locală era plină de datorii. Era, practic, o chestiune de divertisment, la care se putea renunța, iar banii să fi fost folosiți pentru alte nevoi stringente. Chestiunea l-a iritat însă pe Dorinel Miron. „Știți cum e, chiar dacă ești dator, nu rămîi flămînd, tot trebuie să mănînci. în plus, marea majoritatea a cheltuielilor au fost acoperite din sponsorizări de la agenții economici din oraș”, a spus fostul primar. Cît privește WC-ul de la piață care a înghițit aproape 400 de milioane de lei, în opinia lui Dorinel Miron este „mai dificil să repari decît să construiești ceva nou”. „Eu nu sînt constructor de meserie, dar vă spun că era necesar să refacem acel grup sanitar, fiindcă e singurul WC public din oraș”, a explicat fostul edil.

„Dați știrea-n ziar, ca să iau și eu niște bani”

Cum în Comănești circulă zvonuri că o parte din banii publici au intrat în buzunarele lui Dorinel Miron, care și-a făcut cu ele o casă pe strada Unirii, l-am întrebat pe fostul primar și despre acest subiect. Mai ales că acuzația este una extrem de gravă. „Dați știrea-n ziar, ca să iau și eu niște bani”, ne-a replicat Dorinel Miron, care s-a scuzat apoi, spunînd că n-a vrut să ne amenințe, dar că îl irită chestiunile legate de datorii, fiindcă, spune el, și el a preluat oarece datorii de la cel care-a fost primar înaintea lui. „Și eu am preluat datorii, dar nu m-am plîns. Nu înțeleg de ce se văd întodeauna numai punctele negre. De numele meu se leagă atîtea realizări, despre acelea de ce nu se spune nimic?”, a întrebat fostul primar.
Ne-am interesat la Primăria din Comănești ce datorii a preluat Dorinel Miron de la predecesorul său. Viorel Miron, actualul primar, spune că a fost vorba despre circa 2,7 miliarde de lei. Din acei bani, 2,1 miliarde de lei ar fi fost pentru subvenția la căldură, bani care, susține Viorel Miron, urmau să vină de la județ. Cu alte cuvinte, datoria reală rămînea de 600 de milioane de lei. Incomparabil de mică, raportat la cele 53 de miliarde de lei cîte sînt acum.

Angajații vroiau spor ca să fie la dispoziția primarului

Actualul primar din Comănești s-a arătat încîntat de faptul că, în condiții de austeritate, a izbutit să mai aducă totuși niște bani la bugetul local. „La Piață, de exemplu, am izbutit să cresc veniturile cu 300 la sută. Și nu am făcut nimic altceva decît am tăiat bonuri la comercianții care au venit să vîndă aici. înainte, veniturile lunare erau de 50 de milioane de lei, iar acum sînt de 150 de milioane”, ne-a spus primarul.
Și convorbirile telefonice au fost reduse consistent. „Am impus restricții inclusiv la școli. Se vede din facturi că plătesc mai puțin cu cel puțin 50 la sută. La fel și la consumabile, fiindcă le-am cerut angajaților să folosească pagina albă a hîrtiilor scrise pe o parte. Doar cînd trimitem adrese oficiale folosim hîrtie bună, fiindcă altfel nu ne-am descurca”, susține Viorel Miron. Primarul a izbutit însă să-și atragă antipatia salariaților din primărie cînd a decis să le taie acestora sporurile. „Uitîndu-mă pe sporuri, am remarcat undeva «spor de dispozitiv». Am chemat pe cineva din instituție și am întrebat ce înseamnă. Știți ce mi-au răspuns?! Că spor de dispozitiv înseamnă că sînt la dispoziția mea ori de cîte ori am nevoie de ei. Am tăiat imediat acei bani. Era vorba de 103 milioane de lei pe lună. Plus că am remarcat că unii se învoiau în timpul săptămînii, iar sîmbăta și duminica veneau la muncă, fiindcă orele se plăteau dublu”, a încheiat primarul.

Potop de executori judecătorești

Deși are conturile blocate, Primăria din Comănești a tot fost în ultima vreme călcată de executori judecătorești. Aceștia vin să recupereze sumele uriașe datorate de instituție diverșilor furnizori. Primarul Miron susține că primul a venit executorul Florin Prisecaru, care dorea să obțină o datorie de circa 300 de milioane de lei datorate Apelor Române. Și executorul Eugen Bindileu s-a prezentat la Primărie pentru că instituția datora firmei Prest Serv Moinești circa 600 de milioane de lei. „Pur și simplu nu au plătit acești bani, iar acum trebuie să-i dăm noi”, a afirmat Viorel Miron. Primarul spune că instituția pe care o conduce a avut proces și cu Romlux Tîrgoviște, firmă care a livrat becuri pentru iluminat. Societatea a cîștigat în instanță, iar municipalitatea era bună de plată cu 230 de milioane de lei. Grosul sumei a fost achitat de actuala administrație locală, dar tot ar mai fi de plătit un rest de 50 de milioane de lei. Cum conturile sînt blocate și nu se pot face plăți, firma amenință cu executorul judecătoresc. Și ar putea urma și alții. (Eduard ADAM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!