Registrul Comerțului trece la camerele de comerț
• deputații vor vota noua Lege a camerelor de comerț și situația Registrului Comerțului
Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat articolul care prevede această schimbare a institutiei în subordinea căreia va funcționa Oficiul Național al Registrului Comerțului. Legea privind organizarea și funcționarea camerelor de comerț se află, în acest moment, în dezbatere la Camera Deputaților. Miza cea mare este punctul din proiectul de lege referitor la trecerea Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției în subordinea camerelor de comerț.
Opiniile sînt împărțite în această privință. Executivul este de părere că acest articol ar trebui discutat după aderarea la Uniunea Europeană și pledează pentru rămînerea Registrului Comerțului la Ministerul Justiției. Ministerul susține că Registrul a fost transferat de la camerele de comerț, în 2002, pentru a consolida caracterul public al acestuia și că opinia experților este că Registrul funcționează mult mai eficient după transfer. Pe de altă parte, mediul de afaceri, prin camerele de comerț, susține contrariul și cere să se folosească direct de baza de date din Registru.
La Bacău, Camera de Comerț, INdustrie și Agricultură și patronatele au solicitat, prin Comisia de Dialog Social, ca autoritățile județului să sprijine preluarea Registrului Comerțului. Comisia a dat, astfel, un mandat prefectului Gabriel Berca și președintelui Consiliului Județean, Dragoș Benea, să susțină un memoriu în acest sens. „Disputele și amendamentele care au fost făcute pe această temă – a spus, în Comisie, președintele Camerei de Comerț, Doru Simovici – erau referitoare la organizarea și funcționarea Registrului, dar și a Camerei de Comerț a României (CCIR). Amendamentele, inclusiv ale cîtorva deputați, cereau ca în CCIR camerele teritoriale să aibă decizie maximă de maxim 49 – 50%. Ceea ce a ieșit de la comisia de industrie și ceea ce este acum arată că adunarea generală a CCIR este formată din camerele teritoriale ca membre de drept, societăți comerciale de interes național, membri colectivi – asociații patronale și profesionale și camere de comerț bilaterale și din membri de onoare”. Membrii cu drept de vot sînt numai cei de drept. Ceilalți au drept de vot consultativ, astfel încît – a mai precizat Simovici – cei care hotărăsc sînt tot camerele de comerț. „Este un aspect pozitiv, dacă luăm în discuție modelul după care funcționează acum CCIR – a opinat președintele camerei băcăuane. Colegiul de conducere al CCIR va fi format din 16 persoane, 11 fiind președinți ai camerelor de comerț teritoriale, un reprezentant al membrilor de drept colectiv, unul al companiilor naționale, cîte unul dintre ceilalți membri, precum și președintele Curții de Arbitraj Internațional, care acum este Victor Babiuc. Și aici drept de vot au numai cei 11, ceilalți avînd drept de vot consultativ. Dacă legea iese așa, putem spune că este un pas înainte față de situația din prezent.
Altfel, legea nu este corespunzătoare, pentru că nu definește relația cu autoritățile, cu celelalte camere de comerț, relația dintre camere și agenții economici. Nici activitatea camerelor de comerț nu este bine definită”. (Petru DONE)erelor de comerț nu este bine definită”. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.