Comisia juridică a Camerei Deputaților s-a pronunțat

Administrator

Registrul Comerțului trece la camerele de comerț

• deputații vor vota noua Lege a camerelor de comerț și situația Registrului Comerțului

Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat articolul care prevede această schimbare a institutiei în subordinea căreia va funcționa Oficiul Național al Registrului Comerțului. Legea privind organizarea și funcționarea camerelor de comerț se află, în acest moment, în dezbatere la Camera Deputaților. Miza cea mare este punctul din proiectul de lege referitor la trecerea Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției în subordinea camerelor de comerț.
Opiniile sînt împărțite în această privință. Executivul este de părere că acest articol ar trebui discutat după aderarea la Uniunea Europeană și pledează pentru rămînerea Registrului Comerțului la Ministerul Justiției. Ministerul susține că Registrul a fost transferat de la camerele de comerț, în 2002, pentru a consolida caracterul public al acestuia și că opinia experților este că Registrul funcționează mult mai eficient după transfer. Pe de altă parte, mediul de afaceri, prin camerele de comerț, susține contrariul și cere să se folosească direct de baza de date din Registru.
La Bacău, Camera de Comerț, INdustrie și Agricultură și patronatele au solicitat, prin Comisia de Dialog Social, ca autoritățile județului să sprijine preluarea Registrului Comerțului. Comisia a dat, astfel, un mandat prefectului Gabriel Berca și președintelui Consiliului Județean, Dragoș Benea, să susțină un memoriu în acest sens. „Disputele și amendamentele care au fost făcute pe această temă – a spus, în Comisie, președintele Camerei de Comerț, Doru Simovici – erau referitoare la organizarea și funcționarea Registrului, dar și a Camerei de Comerț a României (CCIR). Amendamentele, inclusiv ale cîtorva deputați, cereau ca în CCIR camerele teritoriale să aibă decizie maximă de maxim 49 – 50%. Ceea ce a ieșit de la comisia de industrie și ceea ce este acum arată că adunarea generală a CCIR este formată din camerele teritoriale ca membre de drept, societăți comerciale de interes național, membri colectivi – asociații patronale și profesionale și camere de comerț bilaterale și din membri de onoare”. Membrii cu drept de vot sînt numai cei de drept. Ceilalți au drept de vot consultativ, astfel încît – a mai precizat Simovici – cei care hotărăsc sînt tot camerele de comerț. „Este un aspect pozitiv, dacă luăm în discuție modelul după care funcționează acum CCIR – a opinat președintele camerei băcăuane. Colegiul de conducere al CCIR va fi format din 16 persoane, 11 fiind președinți ai camerelor de comerț teritoriale, un reprezentant al membrilor de drept colectiv, unul al companiilor naționale, cîte unul dintre ceilalți membri, precum și președintele Curții de Arbitraj Internațional, care acum este Victor Babiuc. Și aici drept de vot au numai cei 11, ceilalți avînd drept de vot consultativ. Dacă legea iese așa, putem spune că este un pas înainte față de situația din prezent.
Altfel, legea nu este corespunzătoare, pentru că nu definește relația cu autoritățile, cu celelalte camere de comerț, relația dintre camere și agenții economici. Nici activitatea camerelor de comerț nu este bine definită”. (Petru DONE)erelor de comerț nu este bine definită”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.